Redacția
Comisia Europeană notează, in raportul tehnic MCV, „succese” ale Direcţiei Naţionale Anticorupţie, care „nu au fost obţinute fără dificultăţi”, existand provocări faţă de independenţa corpului magistraţilor in numeroase ocazii prin comentarii ale unor politicieni referitoare la anumite cauze.”Pe partea instituţională, in anii 2007- 2008, existau ingrijorări referitoare la incercări de modificare a procedurilor de numire şi revocare a conducerii Parchetului Inaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) şi a Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA). Pană in prezent aceste proceduri au rămas intacte, iar conducerea DNA a rămas in funcţie, bugetul şi personalul DNA rămanand de asemenea stabil. Oricum, in ultimele luni, au existat apeluri ale unor politicieni de amendare a procedurii de numire şi revocare, inclusiv referiri la o schimbare instituţională, avansate de către membrii noii coaliţii de guvernare. Acest aspect a demonstrat dubii privind existenţa unui larg consens politic in sprijinirea cadrului anticorupţie”, se arată in raportul tehnic ce insoţeşte Raportul Comisiei Europene privind progresul Romaniei in cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV), obţinut de agenţia MEDIAFAX .
In ultimii cinci ani, DNA a pus sub acuzare un număr considerabil de funcţionari de nivel inalt, printre care 14 membri ai Parlamentului, nouă miniştri (incluzand un fost prim-ministru), 11 oficiali cu rang de secretar de stat sau subsecretar de stat, 104 primari şi adjuncţi de primari, şase preşedinţi şi vice-preşedinţi de consilii judeţene, nouă prefecţi şi sub-prefecţi şi 18 directori şi directori generali ai unor companii deţinute de stat. DNA a urmărit puternic şi corupţia din sistemul judiciar, trimiţand in judecată 40 de magistraţi, inclusiv instrumentarea unui număr important de cauze faţă de judecători cu vechime.
„Totuşi aceste succese nu au fost obţinute fără dificultăţi. Au existat provocări faţă de independenţa corpului magistraţilor in numeroase ocazii prin comentarii ale unor politicieni privind anumite cauze, fiind incluse o serie de apeluri pentru inlăturarea procurorilor DNA cu vechime, proteste faţă de arestările unor politicieni, dar şi incercări de influenţare a judecării cauzei in instanţă. Au crescut preocupările privind provocările politice faţă de independenţa justiţiei in lumina evenimentelor din ultimele săptămani”, consemnează raportul tehnic.
Totodată, documentul arată că un caz recent a fost deschis ca urmare a unor probe privind tentativa de influenţare nelegală a poziţiei unui organism de stat intr-o cauză emblematică. „Organul de stat a depus o plangere civilă ca parte importantă in cauză dar, in urma schimbărilor făcute in conducerea instituţiei şi a subordonării ierarhice de către noul Guvern, in mod surprinzător şi-a retras plangerea. Controversa publică ce a rezultat, a condus la revocarea conducerii instituţiei şi la recuperarea plangerii civile, dar lanţul evenimentelor a ridicat multe intrebări”, mai notează sursa citată.
