Exploatatiile de subzistenta au o pondere foarte mare in Salaj si, in genere, in Romania. Datele provizorii ale recensamantului general agricol 2010 arata o concentrare a terenului agricol din judetul nostru in proportie de 95 la suta in fermele mici si foarte mici. Degeaba tot „latra” guvernantii de azi, de ieri si de maine pe tema comasarii terenurilor, ca atata vreme cat Uniunea Europeana si Guvernul Romaniei vor acorda subventii prin Masura 141 pentru fermele de subzistenta, suprafetele agricole tot faramitate vor ramane. Asta explica in mare parte productivitatea scazuta. Daca, de pilda, in Olanda se obtin 9.000 de kilograme de grau la hectar, in judetul nostru cand scoatem o medie de 2.000 de kilograme de grau la hectar avem motive sa fim multumiti. Cum spuneam, Uniunea Europeana ii incurajeaza pe romani sa acceseze fonduri pentru fermele de subzistenta prin Masura 141 (poreclita si masura saraciei), finantand pe o perioada de cinci ani cu 7500 de euro. Este singura masura in care, daca se constata ca fermierul nu a indeplinit obiectivele mentionate in planul de afa-ceri, banii primiti in primii trei ani (4.500 de euro) nu se ramburseaza. Fondurile prin Masura 141 pot fi accesate pana la sfarsitul anului 2013. Chiar in acesta perioada (15 mai-29 iunie) se afla in derulare o sesiune de depunere de proiecte pe masura saraciei. Potrivit lui Dorin Urs, director adjunct al Ofi-ciului Judetean de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit Salaj, si in acesta sesiu-ne vor fi depuse multe dosare. Pana acum au fost depuse de catre micii fermieri salajeni 1693 de dosare, majoritatea pentru ferme mixte, din care 1202 dosare au fost selectate si contractate. Va-loarea totala a contractelor este de 9 mili-oane de euro.
Principalele puncte slabe ale exploatatiilor de sub-zistenta si semi-subzistenta sunt capacitatea scazuta de investitii si orientarea deficitara spre pietele de consum. Romania are de opt ori mai multe exploatatii agricole decat Franta, in timp ce suprafata arabila pe exploatatie in Romania este de 18 ori mai mica.
Pe de o parte, toti ministrii Agriculturii au sustinut si sustin comasarea terenurilor in vederea eficientizarii activitatii agricole, dar si ca un „scut” de aparare impotriva vanzarii terenurilor catre straini. Pe de alta parte, Uni-unea Europeana finanteaza, nerambursabil, in proportie de 80 la suta fermele mici, de subzistenta. Ce sa intelegem din toata aceasta poveste? Ca mai marii de la Bruxelles sustin prin subventii saracia si faramitarea terenurilor, exact pana in 2014 cand se va liberaliza piata funciara romaneasca si strainii vor navali sa cumpere terenuri faramitate la preturi de nimic, pe care ei mai apoi le vor comasa si vor face o agricultura performanta.
Ne pandeste liberalizarea pietei funciare. Strainii abia asteapta

Faptul ca Romania se afla pe primul loc in Uniunea Europeana si pe locul 10 in lume in privinta vanzarii terenurilor catre firme straine, i-a dat de gandit lui Daniel Constantin, noul ministru al Agriculturii. Pana in prezent mai mult de 15 la suta din terenul arabil al tarii a intrat pe mana strainilor, cu toate ca exista o interdictie in acest sens, si anume, cel care cumpara trebuie sa infiinteze si sa detina o societate comerciala pe teritorilu Romaniei. Aceasta regula este valabila pana la 31 decembrie 2013.
Dupa 1 ianuarie 2014, piata funciara din Romania se va libe-raliza, asa cum prevede Tratatul de aderare la UE. Ministrul Agri-culturii a declarat intr-o conferinta de presa ca va incerca sa prelungeasca interdictia strainilor de a cumpara terenuri in Romania si dupa finele anului 2013. „In ceea ce priveste liberalizarea pietei funciare de la 1 ianuarie 2014, asa cum a fost semnat de presedinte in 2005, nu putem sa ridicam aceasta interdictie dupa 1 ia-nuarie 2014. Este adevarat ca e o preocupare a mea pe doua directii: prima directie, fara sa-mi iau un angajament, pentru ca nu stiu daca se va putea acest lucru, este sa incercam sa prelungim acest lucru”, a spus Constantin. Mai transant, Leo-nard Orban, ministrul Afacerilor Europene spunea: „Nu exista prevederi in Tratatul de aderare care sa permita modificarea si prelungirea perioadei de tranzitie pentru necumpararea terenurilor agricole de catre cetatenii straini. Nu cred ca mai trebuie insistat pe aceasta chestiune pentru ca este o solicitare care nu poate fi realizata”.
Intentii asemanatoare a mai avut si fostul ministru al Agriculturii, Valeriu Tabara. Insa totul a ramas in stadiul de intentie, pentru ca Tabara a fost debarcat de la conducerea Ministerului Agriculturii. Si apoi nici el nu avea convingerea ca o sa-i poata indupleca pe mai marii de la Bruxelles. De fapt au incercat mai multe tari, recent intrate in UE, sa prelungeasca interdictia pri-vind vanzarea terenurilor catre straini. Polonia este singura tara care a reusit prelungirea acestei interdictii. Constantin a venit cu o alta solutie. Si anume, comasarea terenurilor pentru ca va-loarea acestora sa fie mai mare. „Cu cat este mai faramitat tere-nul, cu atat valoreaza mai putin, iar comasarea va duce la obtinerea unui pret mai mare, in eventualitatea vanzarii catre cetateni straini”, a concluzionat ministrul. E bine si asa, decat deloc. Oricum, incepand cu 2014, strainii vor invada plaiul mioritic si, comasat ori necomasat, il vor cumpara darab cu darab la preturi de nimic. Pentru ca suntem saraci.
Salajul nu-i ravnit inca de straini
In judetul nostru inca nu s-au inghesuit prea multi strainii sa achizitioneze teren, poate si pentru faptul ca Salajul se situeaza pe antepen-ultimul loc in ceea ce priveste suprafata agricola, iar terenul agricol are cel mai mare grad de faramitare din tara. In zona Carastelec si Zauan si-au facut prezenta doua firme unguresti, iar in Bobota un italian. Localnicii vorbesc ca ungurii ar fi oferit 2.500 de euro pe hectar, iar italianul 3.000 de euro. Numai ca terenul e prea faramitat ca strainii sa doreasca, din adancul rarunchilor, sa-l cumpere. Pe Valea Agrijului un ar de teren agricol extravilan se vinde cu 1.000-1500 de lei. Pe Valea Somesului la fel. Cel mai scump teren agricol din Salaj se vinde in hotarul satului Preoteasa, numai ca zona nu e tentanta pestru straini.

Post Views: 62