Redacția
Părinţii sau reprezentanţii legali care işi abandonează copiii ar putea fi condamnaţi la o pedeapsă de la 5 la 10 ani de inchisoare şi interzicerea unor drepturi, potrivit unei iniţiative legislative adoptată tacit de Senat. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, care ii are ca iniţiatori pe deputaţii independenţi Tudor Ciuhodaru şi Mircia Giurgiu, a trecut de Senat in varianta propusă de aceştia după ce proiectul nu a putut fi dezbătut de această Cameră legislativă inainte de expirarea termenului de adoptare tacită, in data de 9 mai.
Potrivit iniţiativei legislative, abandonul reprezintă părăsirea copilului de către părinte sau reprezentantul legal, dezinteresandu-se de acesta, mai mult de trei luni.Iniţiatorii precizează că prin dezinteres se inţelege incetarea imputabilă şi nejustificată a oricăror legături intre părinţi sau reprezentantul legal şi copil şi stabilesc că nu este considerat abandon cazul in care copilul rămane in grija unuia dintre părinţi.
Potrivit proiectului, constatarea abandonului copilului se efectuează de către reprezenanţii serviciului public de asistenţă socială ori, după caz, ai direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului.
Iniţiatorii mai propun ca părinţii care işi abandonează copiii să işi piardă drepturile şi obligaţiile părinteşti pe toată durata măsurii de plasament dispusă de comisia pentru protecţia copilului.
Cei doi iniţiatori ai proiectului precizează, in expunerea de motive, că Romania se află pe primul loc in Europa in ceea ce priveşte numărul de copii abandonaţi.
„Statisticile indică intre 40.000 şi 70.000 de copii abandonaţi, cărora li se adaugă alţi 300.000 care au fost lăsaţi singuri prin plecarea a peste trei milioane de persoane in străinătate. Jumătate dintre copii au varste cuprinse intre doi şi şase ani, iar 4 la sută au mai puţin de un an. 16 la sută dintre ei nu şi-au mai văzut părinţii de un an, in timp ce 3 la sută nu i-au mai văzut de cel puţin patru ani”, mai precizează autorii iniţiativei legislative.
Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială şi Comisia pentru drepturile omului, sesizate in fond cu proiectul de lege, adoptaseră un raport prin care propuneau plenului respingerea proiectului, motivand că aceste acţiuni sunt deja reglementate in Codul Civil şi in Codul Penal.
Proiectul va fi transmis, in forma propusă de iniţiatori, Camerei Deputaţilor, care este cameră decizională.
