Incepand de vineri s-a dat liber la promisiuni electorale. Oficial. Ca neoficial, pe ici-pe colo, unii dintre candidati au inceput campania electorala cu mult timp inainte. Diferenta fata de ultimii 20 de ani este ca, anul acesta, in ceea ce priveste functia de primar, aceasta se va ocupa din primul foc, nemaiexistand si turul al doilea, cu exceptia situatiilor de balotaj. Asa ca, aceasta este si explicatia ca unii dintre edilii actuali ar face orice numai sa nu le ocupe altii locul in urma numararii voturilor. In astfel de conditii este de asteptat ca noua campanie sa readuca in lumina opiniei publice patimile politice care se reaprind in fiecare an electoral. Se pune totusi o intrebare. In conditiile in care, de fiecare data cand au ocazia, primarii se plang, ba ca sunt prost platiti, ba ca unii si altii le pun bete-n roate si nu pot sa-si duca la indeplinire promisiunile, ba ca unii consilieri locali nu voteaza proiectele pe care le initiaza, de ce, o data la patru ani, este atata batalie pe aceasta functie? Un posibil raspuns este ca a avea trecut in CV ca ai fost sau ocupi functia de primar conteaza la imagine. Dar, dincolo de asta, desi implica o imensa responsabilitate in ceea ce priveste comunitatea care a pus stampila pe numele tau, conteaza, in primul rand, ceea ce ai facut ca si, peste ani, cei care te-au ales sa-si aduca aminte cu drag ca ai fost primar. Pentru ca, altfel, in amintire ramane ceea ce nu s-a facut ori ce s-a facut prost, intr-o graba nebuna, la sfarsit de mandat. Prin urmare, chiar daca s-a dat liber la promisiuni, cei care timp de o luna se vor arunca in lupta electorala, ar trebui sa stie ca a fi primar, nu este o meserie pe care cineva ti-o pune pe paine, la micul dejun. A fi primarul tuturor locuitorilor unei asezari, indiferent ca te-au votat ori nu, inseamna mult mai mult decat cadouri electorale, promisiuni, afise lipite pe toate gardurile, lucrari incepute fara nici un fel de strategie. Mult mai mult.