Dragi cititori, astăzi vreau să vă reamintesc de un fenomen despre care mass-media discută puțin, lăsând iluzia că totul este bine și firesc și că putem avea un viitor prosper, în timp ce o sumedenie de economiști, corporații și campanii de asigurări sunt tot mai preocupați de starea în care ne aflăm. Este vorba de iarna demografică și de statisticile îngrijorătoare care-i dezvăluie adevărata identitate.

Într-un articol publicat recent în Foreign Affairs, cea mai prestigioasă revistă de diplomație și relații internaționale, se afirmă cu îndrăzneală că trăim ”era depopulării planetei”. Pentru prima dată în 700 de ani, se spune că populația se va micșora. Ultima perioadă de depopulare a fost în Europa, în perioada Morții Negre, când au murit între 25 și 30 de milioane de oameni de la Atlantic la Pacific. La vremea aceea, în secolul XIV, mai mulți oameni mureau decât se nășteau, iar această realitate amenință și viitorul nostru apropiat. Ne transformăm încet într-o ”lume căruntă”, constată cu mâhnire autorul articolului.

Tot în articol se vorbește despre mișcarea feministă ca fiind una dintre cele mai alarmante ideologii care luptă pentru a ridica altare în cinstea propriului empowerment (câștigarea unei autorități depline) narcisist și care este una dintre cauzele principale ale crizei demografice. Pe vremuri, la canaaniți, zeul în cinstea căruia se făceau sacrificii umane purta numele de Moloh, la cartaginezi era Baal, iar astăzi, zeul este Eu.

Trendul demografic de astăzi este foarte influențat de gândirea sociologică contemporană care susține teoria feministă conform căreia dacă vreau să nasc, nasc, dacă nu, nu.

Oare așa să fie? Oare flota umană navighează corect?

Conform noilor ideologii, ne lămurește C.S. Lewis, omul susține că ceea ce face el nu este greșit, din moment ce nu dăunează altei ființe umane. El înțelege clar că nu trebuie să avarieze celelalte vapoare din convoi, dar crede sincer că ceea ce face cu vaporul lui este pur și simplu o problemă personală. Oare are vreo importanță dacă vaporul este proprietatea lui sau nu? Are vreo importanță dacă eu sunt proprietarul minții și trupului meu sau doar un chiriaș, răspunzător față de adevăratul proprietar?

Dacă m-am creat eu însumi (lucru atât de absurd…) atunci nu are nici o importanță, dar dacă m-a creat altcineva pentru scopurile sale, atunci eu trebuie să am o mulțime de îndatoriri ale firii pe care nu le-aș avea dacă mi-aș fi singur stăpân. Creștinismul afirmă că fiecare ființă umană va trăi veșnic, iar pentru acest ideal, să nu uităm, și-au dat viața atâția martiri. Așadar, există o mulțime de lucruri pe care ar trebui să le iau în considerare dacă aș trăi numai 70 de ani, dar pe care trebuie să le iau în considerare cu toată seriozitatea dacă voi trăi veșnic. Prin urmare, ceea ce face individul cu trupul său este extrem de important pentru prosperitatea statului și a civilizației, cât și pentru viața sa eternă.

Vă invit să reflectăm împreună asupra acestor aspecte capitale ale vieții și să fim negustori ai culturii vieții! Modul în care vedem viața și poziția noastră înaintea lui Dumnezeu determină caracterul nostru în această lume și destinul nostru în cea viitoare.

Toate cele bune!

Post Views: 83