Hristos a Inviat!

Pastile este una dintre cele mai importante sarbatori ale crestinilor ortodocsi, cand se celebreaza Invierea Mantuitorului Isus Hristos. Milioane de romani praznuiesc aceasta sarbatoare duminica – moment de reuniune a familiilor si de comuniune spirituala in biserica. Sarbatoarea Pastelui este motiv de primenire sufleteasca – dupa un post greu de sase saptamani, dar are si implicatii in viata familiei si a comunitatii. Acum, credinciosii ortodocsi sarbatoresc si se bucura de Invierea Domnului – speranta pentru castigarea vietii de apoi. Pe langa semnificatia religioasa, credinciosii confera acestei sarbatori si o multime de obiceiuri pe care le pastreaza din strabuni si le practica cu aceasta ocazie.

Imediat dupa slujba de Inviere, credinciosilor ortodocsi li se impart ^pastile^ – prescura sfintita de preot si inmuiata in vin. In satele salajene exista diferite obiceiuri legate de plata ^pastilor^ la biserica. In unele sate, fiecare credincios vine cu prescura si cu vinul de acasa si ^pastile^ sunt preparate si sfintite de preot in noaptea de Inviere. In alte sate, platitorii de ^pasti^ se inscriu cu mai multi ani inainte, suportand toata cheltuiala cu prescura, vinul si masa de Pasti pentru preot si membrii consiliului bisericesc. Cei mai instariti din sat se ofera sa plateasca ^pastile^, fiind o mandrie pentru familie sa poata face asta. In urma cu ceva ani, satenii – copii, batrani – mergeau la slujba de Inviere cu cele mai frumoase cani sau pahare pe care le aveau, acoperite de servete frumos brodate, in care primeau ^pastile^ la finalul slujbei. In dimineata zilei de Pasti, oamenii nu mananca nimic pana nu iau ^pasti^. Se ia cu lingurita de trei ori, de fiecare data cel care ia ^pastile^ spunand – ^Hristos a Inviat!^, iar cei din familie ii raspund – ^Adevarat a Inviat!^.

Spalatul ritualic in dimineata Pastelui

Un alt obicei vechi, inca practicat in satele salajene, este spalatul ritualic in dimineata zilei de Pasti. Inainte de a lua ^pastile^ – painea inmuiata in vin – se pune intr-un lighean apa nenceputa de la fantana, in care se scufunda o urzica, un ou rosu si cateva monede. Membrii familiei se spala pe fata in lighean, dupa care sunt pregatiti sa primeasca ^pastile^. Fiecare element din spalarea ritualica are o semnificatie – apa este pura, neinceputa, oul rosu asigura frumusetea si tineretea obrazului, urzica te inaspreste si te face iute si harnic peste an, iar monedele iti asigura un an imbelsugat. Dupa spalatul ritualic, luatul ^pastilor^, crestinii ortodocsi pot sa ^ciocneasca^ ouale rosii. Fiecare membru al familiei isi alege un ou rosu si partenerul de intrecere. Inainte de a ciocni ouale, cel care loveste spune formula ritualica – ^Hristos a Inviat!^, iar celalalt ii raspunde ^Adevarat a Inviat!^. Odata indeplinite aceste obiceiuri obligatorii, familia se poate aseza la masa cu bunatatile pregatite special de Pasti.

Iepurasul de Pasti aduce oua rosii copiilor cuminti

Toti copiii stiu ca trebuie sa fie cuminti ca iepurasul de Pasti sa le aduca ou rosu, pe care acesta il lasa noaptea sub perna. De-a lungul timpului s-au vehiculat povesti variate in jurul iepurasului de Pasti. Cea mai cunoscuta legenda si poate cea mai veche, o are in centru pe Eastre, zeita pagana a fertilitatii si a primaverii. Se spune ca exista demult o pasare vestita pentru glasul ei. Spre sfarsitul iernii, zeita a gasit-o pe camp, grav ranita si a reusit sa o salveze transformand-o in iepuroaica. Nu a reusit sa ii pastreze glasul, dar i-a lasat in schimb darul de a face oua. Drept multumire pentru cea care a salvat-o de la moarte, iepuroaica si-a decorat ouale facute si i le-a daruit zeitei. Astfel a luat nastere si-n zilele noastre obiceiul oualor incondeiate, facute cadou apropiatilor si, mai ales, copiilor.

Concurs unicat in lume de spart oua, la Rus

La Rus se organizeaza, de Pasti, singurul concurs de spart oua din lume, numit ^ciocata^. Este un obicei vechi de sute de ani, la care participa toti satenii. Concursul are loc in duminica de Pasti, imediat dupa slujba. Oamenii duc cosurile cu oua rosii la biserica si le aseaza langa altar, sa le sfinteasca preotul. Dupa slujba, fiecare satean isi ia cosul si iese in fata bisericii, unde incepe competitia. Potrivit primarului comunei Rus, in fiecare an sunt cam 150-200 de concurenti care aduc 20, pana la 50 de oua inrosite. ^Vin cu oua de bibilica sau cu oua de la gaini negre, pentru ca acelea-s mai tari^, spune primarul Alexandru Pintea. Concurentii care reusesc sa sparga ouale celorlalti, raman cu ouale celor care au pierdut. ^La final, raman doar doi, iar cel care castiga, primeste de la preotul Alexandru Bande un mic premiu^, mai spune primarul. Pentru Pastele din acest an, primarul si-a pregatit si el munitia pentru concurs – 30-40 de oua cu care spera sa castige concursul, pentru ca n-a castigat niciodata.

Post Views: 69