Dragi cititori, sâmbătă, 14 septembrie, întreaga creștinătate de rit bizantin și latin sărbătorește ”Înălțarea Sfintei Cruci”.

Pentru că ne aflăm în apropierea acestei zile atât de încărcate de sens, vă propun câteva scurte reflecții despre tema suferinței, această enigmă a societății noastre.

Se știe dintr-o istorisire că Mahathma Gandhi și un misionar mergeau împreună spre biserică în timpul unei vizite în orașul de misiune Mariauhi, ce se găseste lângă Durban, în Africa de Sud.

Gandhi se opri în fața crucifixului, se plecă cu respect și zăbovi așa câteva clipe în fața lui. Apoi se întoarse către misionar și-i șopti: ”Suferința acceptată cu răbdare ne va mântui pe noi, indienii, europenii, africanii. Crucea dumneavoastră părinte, predică un mare adevăr pentru întreaga lume!”

”Mai mult am învățat de la crucifix decât din orice carte.” (Sf. Toma de Aquino)

Dragilor, noi, oamenii, vrem adesea o cruce, dar nu un crucifix. Este o diferență mare între cele două. Crucea poate fi purtată ca și accesoriu la gât, dar nu și crucifixul. Văzând crucifixul înaintea noastră simțim vina, responsabilitatea, ne simțim datori să ne implicăm.

Implicându-ne, pătrundem sensul, sensibilizăm simțurile, dobândim credința. Iar prin credință câștigăm acceptarea propriei suferințe și răbdarea necesară pentru a o purta. Crucifixul ar trebui să fie laitmotivul vieții noastre, să-l punem în centru, să-l contemplăm, să stârnim un dialog, să-l lăsăm să vorbească inimii.

De-a lungul veacurilor, oamenii au încercat să găsească rostul suferinței, să-i documenteze pașii, să-i deslușească chipul și să lupte împotriva ei. Și, totuși, suferința continuă să rămână pentru mulți dintre noi un hazard și o nebunie. Nu înțelegem crucea și suferinta pentru că nu pătrundem în miezul realităților morale, iar durerea pe care o experimentăm capătă astfel chipul angoasei și al disperării.

După atâția ani pe care i-a trăit, suferind pe nedrept, Petre Țuțea spunea că are convingerea că suferința este cea mai mare dovadă a iubirii lui Dumnezeu. Să căutăm și noi această latură luminoasă a crucii și temeiul ei profund!

Vă invit să reflectăm împreună!