Anul 2012 aduce in fata romanilor doua evenimente electorale – alegerile locale din 10 iunie si cele parlamentare, care ar trebui organizate in toamna acestui an. Sunt doua teste electorale definitive pentru cetatenii Romaniei – prin exprimarea votului salajenii, alaturi de ceilalti alegatori, dau directia politica pe care o va avea tara in urmatorii patru ani. Cu toate ca votul are implicatii directe asupra comunitatilor locale, la urne se prezinta din ce in ce mai putini electori.
In Salaj, prezenta medie la vot
Interesul salajenilor pentru exercitiul electoral s-a situat intotdeauna la nivel mediu. In timp, salajenii s-au mobilizat la vot mult mai bine pentru alegerile locale – unde invariabil interesele sunt mai apropiate de cetatean, si a fost mult mai greu de convins sa iasa pentru a-si alege parlamentarii. Din pacate, statisticile publicate de Autoritatea Electorala Permanenta nu ne ofera o istorie clara a prezentei la vot a salajenilor, cel putin in ceea ce priveste votul pentru alegerile locale. Astfel, cele mai „vechi” cifre le avem din 6 iunie 2004, cand pentru alegerile locale, au votat 83.995 de salajeni pentru lista de consilieri locali este vorba despre voturi valabil exprimate. Majoritatea voturilor au mers catre PSD – 28.215. La alegerile organizate in 1 iunie 2008 s-au prezentat la urne 112.900 de alegatori salajeni, prezenta la vot fiind de 55,08, ceea ce reprezinta un procent bun.
Maghiarii din Salaj, interesati de parlamentare
Spre deosebire de majoritatea alegatorilor salajeni, care sunt mai bine mobilizati la alegerile locale, cei aproximativ 20 de procente de electori maghiari din Salaj ies mai usor la urne cand e vorba de alegeri parlamentare. Potrivit lui Szilágyi Róbert, presedintele executiv al UDMR Salaj, la alegerile parlamentare din 2008, maghiarii din Salaj au fost primii ca prezenta la vot pe segmentul de votanti UDMR. In anii 90, prezenta maghiarilor la vot a fost de 90-95 la suta, insa chiar daca a scazut procentajul in timp, maghiarii din Salaj au fost tot timpul interesati de reprezentarea parlamentara. „Am fost primii pe tara ca prezenta la vot la nivelul electoratului maghiar, cu aproximativ 65-70 la suta. Prezenta electoratului nostru este mult mai mare la parlamentare, pentru ca exista miza pragului electoral de cinci la suta pentru accederea in Parlament. Iar alegatorii nostri vor sa fie reprezentati in Parlament”, spune Szilágyi Róbert. In schimb, maghiarii salajeni nu sunt la fel de interesati de alegerile locale, pentru ca aici intervin simpatiile si antipatiile fata de candidati.
Dezamagirea rezultatului votului
Primele alegeri importante de dupa Revolutie au fost organizate in 27 septembrie 1992, iar la urne a fost o adevarata emulatie. La alegerile parlamentare de atunci, din 16,4 milioane de alegatori cu drept de vot s-au prezentat 12,5 milioane, inregistrandu-se unul dintre cele mai mari procente de prezenta la vot – 76,29 la suta. Au fost alesi 328 de deputati, din care 13 reprezentanti ai minoritatilor nationale, si 143 de senatori. Alegerile au fost castigate de socialistii condusi de Ion Iliescu. Dupa patru ani, romanii au iesit din nou in numar mare la vot. In 3 noiembrie 1996, pe listele de alegatori erau inscrisi 17,2 milioane de alegatori, 13,1 milioane s-au prezentat la vot – 76,01 la suta. Au fost alesi atunci 328 de deputati, din care 15 mandate pentru reprezentantii minoritatilor, si 143 de senatori. Castigatorii alegerilor au fost cei de la Conventia Democratica Romana (CDR), considerati alternativa la neocomunismul de care erau acuzati oamenii lui Ion Iliescu. Insa cei patru ani de mandat CDR au fost „condimentati” cu nenumarate certuri in randurile puterii, care au dus la dezamagirea electoratului. Rezultatul – a scazut brusc interesul cetatenilor pentru alegeri. Astfel, in 26 noiembrie 2000, din 17,7 milioane de electori inscrisi pe listele permanente, s-au prezentat la urne doar 11,5 milioane, reprezentand un procent de 65,31 la suta. Au fost alesi 327 de deputati, din care 18 reprezentau minoritatile nationale, si 140 de senatori. Cele mai multe mandate le-a obtinut PDSR-ul, iar Romania intra intr-un regim condus de Adrian Nastase. Felul in care acesta a condus Romania timp de patru ani are repercusiuni si astazi atat asupra cetatenilor nemultumiti, cat si asupra partidului – actualii lideri socialisti inca platind pentru imaginea publica nefavorabila. Pe acest fond au avut loc alegerile din 28 noiembrie 2004, cand cetatenilor li s-a oferit o alternativa – Alianta DA, in care PD si PNL incerca sa ii adune la vot pe romanii dezamagiti. Insa numai 58,51 la suta dintre electori s-au mobilizat la urne, din 18,5 milioane cat erau trecuti pe listele permanente. Cu toate acestea, Alianta DA a reusit sa se impuna si sa acceada la guvernare. Alegerile din 2004 au reprezentat un moment de cotitura pentru actul guvernarii. A fost ales presedinte Traian Basescu . Cu toate acestea, neintelegerile dintre liderii Aliantei DA – presedintele Traian Basescu si premierul Calin Popescu Tariceanu – au dus la ruptura coalitiei de guvernare. La alegerile prezidentiale din 2009, Traian Basescu a fost reales presedinte. Alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2008 au marcat doua premiere – candidaturile nu mai erau pe liste, ci pe colegii uninominale, iar cetatenii erau chemati la urne doar pentru a-si desemna parlamentarii – fiind decalate de alegerile prezidentiale, asa cum fusesera organizate pana atunci. Procentul de participare la vot a fost extrem de scazut – doar 39,2 la suta.

Post Views: 63