Majorarea impozitului pe dividende și eliminarea stimulentelor fiscale în construcții, noile măsuri fiscale în lucru

Guvernul României pregătește majorarea impozitării dividendelor, de la 8 la sută la 10 la sută, eliminarea stimulentelor fiscale pentru angajații din construcții, restrângerea sferei de aplicare a cotelor reduse de TVA și taxarea altor forme de capital. O altă măsură pe care Ministerul Finanțelor a anunțat-o deja este creșterea deducerilor personale de bază.

Intenția Guvernului a fost publicată de Profit.ro și, potrivit sursei citate, măsurile au fost deja introduse într-un document oficial redactat la nivel guvernamental. Sunt intitulate ”direcții de acțiune” conforme cu obiectivele prevăzute în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). În fapt, sistemul fiscal actual a fost evaluat de către reprezentanții Băncii Mondiale care au emis propuneri de modificare a acestuia, pentru a deveni mai eficient pe termen lung.

Ce a propus Banca Mondială anul trecut

Raportul Băncii Mondiale din 2023 conține unele recomandări pentru reforma cadrului fiscal, între care se numără: eliminarea cotelor reduse care au fost introduse în scopuri nedistributive, cum ar fi cotele reduse pentru mâncarea din restaurante, cazarea, cărți, ziare, reviste, muzee, grădini zoologice, grădini și parcuri, eliminarea impozitului pe tranzacțiile de vânzare a proprietăților rezidențiale și înlocuirea acestuia cu un impozit de 10% pe câștigurile de capital, eventual cu o sumă de scutire moderată pentru proprietățile ocupate de proprietari, menținerea cotei actuale de impozitare de 10% pentru câștigurile de capital obținute printr-unintermediar (de ex. un fond de investiții) și nu se va continua cu reforma anunțată a cotei divizate de 1%/3%, care este concesivă, creșterea cotei de impozitare a dividendelor la 10% pentru a se alinia la impozitarea majorității celorlalte forme de venituri din capital, limitarea utilizării facilităților fiscale pentru impozitul pe proprietate la cele destinatecontribuabililor cu venituri mici și persoanelor în vârstă, clădirilor guvernamentale și unei gamecât mai limitate de organizații de utilitate publică, reducerea pragului de eligibilitate pentru regimul microîntreprinderilor pentru a egala pragul TVA (în prezent de 88.500 de euro). Pentru ca întreprinderile să aibă timp să se adapteze, această reformă ar putea fi pusă în aplicare etapizat, începând cu reducerea deja convenită la 500.000 de euro de la 1 ianuarie 2023, apoi la 250.000 de euro de la 1 ianuarie 2024 și ajungând la pragul TVA (ajustat la inflație) la 1 ianuarie 2025 (pragurile de înregistrare a microîntreprinderilor și de înregistrare în scopuri de TVA trebuie apoi să rămână aliniate), punerea în aplicare de norme suplimentare pentru a preveni divizarea artificială a întreprinderilor pentru a avea acces la regimul microîntreprinderilor, eliminarea posibilității de a deduce anumite cheltuieli din cifra de afaceri (acest lucru va simplifica și mai mult regimul microîntreprinderilor și va reduce posibilitățile de evaziune fiscală), efectuarea unei reevaluări a cotei corespunzătoare de impozitare a cifrei de afaceri (cota propusă de 1% implică o marjă de profit de aproximativ 6,25%, care este probabil să fie mai mică decât marja reală de profit a majorității microîntreprinderilor, ceea ce duce la un tratament fiscal preferențial pentru microîntreprinderi în comparație cu societățile care fac obiectul regimului obișnuit de impozitare a IP), echivalarea impozitării salariaților și a lucrătorilor independenți prin eliminarea plafonului CAS aplicat în prezent lucrătorilor independenți (o opțiune alternativă ar fi aplicarea unui plafon de CAS atât pentru salariați, cât și pentru lucrătorii independenți – deși trebuie evaluate și eventualele implicații asupra drepturilor de pensie), introducerea unei taxări suplimentare a carbonului (de ex., rate mai mari ale accizelor) pentru a aborda prezența externalităților legate de combustibilii fosili, pentru a internaliza pe deplin clima și alte externalități, se estimează că prețurile combustibililor fosili în 2030 trebuie să crească cu aproximativ 50% (benzină), 62% (motorină), 34% (GPL), 55% (kerosen), 51%(alte produse petroliere/alte produse petroliere decât cele de transport), 113% (cărbune), 32%(gaze naturale) și 7% (electricitate) față de nivelurile de referință (i.e., în absența unei taxări suplimentare a carbonului), eliminarea scutirii de impozit pentru întreprinderile nou înființate în domeniul cercetării și dezvoltării, eliminarea scutirilor IVPF pentru lucrătorii din construcții, IT și agricultură, creșterea ratelor accizelor la combustibilii fosili, eliminarea subvențiilor pentru combustibilii fosili, trecerea de la un sistem de impozitare a proprietății bazat pe suprafață la unul bazat pe valoarea de piață.