Peste 1600 de angajati de la CFR si de la Posta vor fi disponibilizati la inceputul lunii aprilie. Se vede clar ca strategia cabinetului Boc a fost preluata si de actualul guvern. Asta da reforma! Nu trebuie sa fii un geniu ca sa scrii pe o foaie de hartie ca 1600 de oameni vor fi dati afara. Din contra… Ceea ce ma irita tot mai mult la atitudinea celor care fac astfel de disponibilizari, nu este faptul ca disponibilizeaza, pentru ca stim cu totii ca aparatul de stat este supradimensionat, ci faptul ca nu au masuri pentru cei care isi pierd slujbele. Ce e mai grav este ca multi dintre acestia au o varsta la care recalificarea si reorientarea profesionala a devenit, daca nu imposibila, atunci foarte dificila. Si dupa cum am vazut si pana acum, programe pentru cei disponibilizati nu prea exista si multi ajung sa depinda de somajul mizer de la noi, la limita suportabilitatii. Este stiut ca ideea de stat presupune ca statul sa aiba grija de cetatenii sai si sa faca tot ce se poate pentru a-i ajuta. Din cate se vede, la noi strategia este urmatoarea „te dam afara dintr-un loc de munca in care ai activat mare parte din viata ta si de care depindeai si dupa ce esti somer, te descurci tu ca piata muncii e libera”. Si sa te miri ca romanii pleaca disperati la munca in strainatate, lasand in urma familia si prietenii, simtindu-se abandonati de o tara pe care le e rusine sa o recunoasca in momentul in care un strain ii intreaba de unde sunt. Doamne, ce vremuri traim…