Politia internetului ii sperie pe romani
Desi initial a fost semnat acest acord la Tokyo, la sfarsitul lunii ianuarie, de catre un atasat comercial al Romaniei, odata cu dezbaterile preponderent contra ACTA, guvernul a decis sa bata in retragere. Astfel, in urma ultimei sedinte de guvern, ministrii implicati in ratificarea ACTA au decis retragerea acestui acord pana la pronuntarea Curtii Europene de Justitie. In Salaj, singurul politician care a deschis o dezbatere publica asupra acestui controversat proiect de limitare de libertatii de exprimare a fost deputatul Mirel Talos. „Prin ACTA se intampla un lucru foarte grav: se instituie o politie privata a Internetului, furnizorii de internet care te urmaresc fara mandat si aceasta forma de justitie paralela poate duce la abuzuri grave. Filmele, muzica si cartile electronice sunt niste produse care contribuie la nivelul cultural de ansamblu al unei societati mai sarace, cum este cea romaneasca. In absenta participarii la acest schimb de informatie si produse culturale de pe Internet se vor integra mai greu in societate, se vor simti marginalizati (mai ales adolescentii si tinerii). Legile anti-piraterie si inchiderea site-urilor de file-sharing au efecte sociale si culturale negative. Impactul ACTA va fi la noi mult mai puternic decat in tari dezvoltate, de exemplu. Va exista o bariera a puterii de cumparare care va limita mult accesul la informatie al tinerilor din Romania”, crede Mirel Talos.
„Share, cultura, libertate”
Protestele impotriva ACTA s-au desfasurat in toata Europa, oamenii reclamand incalcarea drepturilor si libertatilor individului prin adoptarea sa. Negociat de UE, SUA, Japonia, Canada, Noua Zeelanda, Australia, Singapore, Coreea de Sud, Maroc, Mexic si Elvetia, ACTA are rolul de a combate contrafacerea in sens larg, de la me-dicamente si piese auto la pirateria pe internet. Insa ambiguitatea tratarii problemelor legate de internet a provocat revolta populatiei, cel putin la nivelul Uniunii Europene. Mai multe tari printre care Germania, Polonia, Cehia, Bulgaria si Letonia au blocat deja procesul de ratificare a acordului, in asteptarea unor clarificari. Comisia Europeana a anuntat, in 22 februarie, ca va apela la Curtea de Justitie a UE, cea mai inalta instanta europeana, pentru a determina daca Acordul comercial de combatere a contrafacerii (ACTA) incalca drepturi si libertati fundamentale ale omului. In asteptarea acestui punct de vedere juridic este si guvernul de la Bucuresti care a semnat, la Tokyo, un acord despre care nu stia exact ce prevede.
Inchisoare pentru decarcarea unei melodii
Daca ACTA va fi ratificat in Parlamentul European in luna mai a acestui an, internetul, asa cum il stim azi, va disparea. In primul rand, providerii de internet sunt obligati sa faca pe politistii in privinta clientilor lor, adica sa urmareasca si sa dea raportul asupra a ceea ce faci tu pe internet, sa tina evidenta site-urilor pe care le accesezi. Daca te prind ca descarci o piesa, un film, o carte sau orice altceva de pe internet, pot sa iti taie accesul la informatiile online, iar proprietarii drepturilor de autor te pot da in judecata si risti amenzi de sute de mii de dolari, chiar poti sa fii condamnat cu cinci ani de inchisoare.