Guvernul va interzice dispozitivele de detectare a aparatelor radar, va permite şoferilor să conducă vehicule şi fără permis, pe anumite drumuri, la ore speciale şi cu insoţitor, va creşte taxele pentru proprietarii de mai multe maşini şi va condiţiona permisul auto de invăţămantul minim obligatoriu. Toate aceste măsuri au fost incluse in proiectul Strategiei naţionale pentru siguranţă rutieră 2011-2020.
Documentul relevă că Executivul va evalua posibilitatea introducerii dreptului de a conduce anumite vehicule, in intervale orare speciale şi doar pe unele drumuri publice, anterior obţinerii pentru prima dată a permisului de conducere. Procedura va fi permisă după ce şoferul va fi supus unui proces de instruire şi testare şi va impune prezenţa unui insoţitor cu experienţă, care va răspunde juridic solidar cu şoferul pentru corectitudinea cu care este condus autovehiculul. In paralel, va fi introdus şi „permisul provizoriu de conducere”, premergător obţinerii permisului auto şi valabil numai pe teritoriul Romaniei, cu anumite restricţii pentru şofer.
Guvernul va interzice folosirea dispozitivelor de detectare a aparatelor radar, ca măsură impotriva „agresivităţii rutiere”, va introduce obligativitatea permisului de conducere pentru mopede, va reduce durata de valabilitate a permisului auto de la anumite varste, va interzice accesul pe drumurile publice a vehiculelor de tip ATV, cu excepţia drumurilor comunale, şi va impune finalizarea invăţămantului minim obligatoriu, adica zece clase, pentru obţinerea permisului de conducere.
In acelaşi timp va fi introdusă posibilitatea plăţii pe loc a amenzii, pe bază de chitanţă eliberată de agentul de poliţie şi cu eliminarea prescrierii proceselor verbale.O parte din incasările obţinute din amenzi vor fi vărsate la buget, fără ca sumele să fie cedate integral la bugetele locale, ca in prezent.
Totodată, va fi introdus „tichetul de contravenţie”, anexat permisului de conducere şi care va evidenţia amenzile plătite. Lipsa acestui tichet va insemna că şoferul nu a achitat amenda şi va atrage după sine suspendarea exercitării dreptului de a conduce autovehicule pană la plata sumei respective, conform sursei citate.
Pentru „creşterea gradului de intransigenţă” a legii in cazul vehiculelor care circulă cu viteză mai mare decat cea legală, vor fi majorate gradual, in funcţie de cuantumul vitezei, atat durata de suspendare a permisului, cat şi cuantumul amenzii, iar şoferii care vor să beneficieze de reducerea duratei de suspendare a permisului vor putea opta pentru programe de reabilitare comportamentală/consiliere psihologică, pentru cursuri de conducere defensivă/preventivă sau pentru efectuarea in spitale a unui „stagiu de asistare a victimelor accidentelor rutiere”.
Creşterea progresivă a taxelor pentru deţinerea mai multor autovehicule necomerciale, imbunătăţirea evaluării psihologice a candidaţilor pentru obţinerea permisului auto, introducerea inspecţiei tehnice de siguranţă pentru repunerea in circulaţie a vehiculelor implicate in accidente rutiere, crearea instanţelor judecătoreşti specializate pentru domeniul circulaţiei rutiere cu scopul reducerii duratei de soluţionare a dosarelor, descurajarea furtului elementelor de semnalizare rutieră prin folosirea unor materiale „nevalorificabile”, dar şi modificarea „formatului de prezentare” a ştirilor legate de accidentele rutiere sunt alte măsuri avute in vedere pentru perioada următoare.
In document se atenţionează că, deşi la data aderării la UE Romania a preluat obiectivul comunitar de reducere cu 50%, pană in 2010, a numărului de victime ale accidentelor rutiere, acest indicator a crescut anual, proporţional cu creşterea parcului auto in condiţiile unei infrastructuri invechite şi in lipsa unei politici coerente in domeniu.
Pentru o treime dintre accidentele grave, vinovaţi sunt şoferii tineri, cu varste cuprinse intre 18-25 ani, in principal din cauza vitezei. Un sfert dintre toţi conducătorii auto au fost de altfel amendaţi cel puţin o dată in ultimii trei ani pentru depăşirea limitei de viteză.
Amenzile aplicate conform regimului circulaţiei sunt estimate la peste 450 milioane lei anual, cu un grad de incasare de doar 40% faţă de peste 90% in alte state UE.