Dragi cititori, pentru că efortul și sacrificiul par a fi o condiție necesară vieții și pentru că în lumea în care trăim avem nevoie să luptăm mult pentru a ne disciplina imboldurile negative, astăzi, calendarele bizantine și latine ni-l fac cunoscut pe Sfântul Sava, un atlet al disciplinelor morale, din a cărui viață putem culege multă școală veritabilă – școala vieții.

Sava s-a născut în secolul V, în Turcia, și a fost fiu de comandant militar. Supranumit ”copilul bătrân”, datorită înțelepciunii și a traiului auster timpurii, Sava a îmbrățișat viața monahală pentru care simțea o chemare ce țâșnea din adâncul firii. Prima parte a vocației divine și-a petrecut-o prin peșteri, supunându-se la o aspră asceză, crescând în virtuți și dobândind multe daruri supranaturale, printre care înfăptuirea de minuni și vindecarea bolnavilor.

După ce a fost hirotonit preot, în anul 494, a purtat o aprigă luptă împotriva ereziilor acelor vremuri, devenind far de lumină și învățător pentru mulți oameni. Lăsând în urmă un bogat tezaur moral și spiritual, Sfântul Sava a trecut la cele veșnice în ziua de 5 decembrie a anului 532, la vârsta de 94 de ani.

Dragilor, într-o lume în care sclavia vine deghizată în libertate și progres, Sfântul Sava ne arată care este calea cunoașterii de sine, calea sacrificiului și calea simplității, de care avem atâta nevoie pentru a trăi cu claritate. Ceea ce noi găsim astăzi ca fiind inconfortabil, dureros, neplăcut, e incomparabil cu ceea ce au trăit acești corifei ai spiritualității.

Fie ca aceste figuri luminoase să ne ajute să înțelegem că suntem împuținați lăuntric și că putem mai mult!

Post Views: 344