”Credința adevărată crede incredibilul, vede invizibilul și poate imposibilul”. (Lev Tolstoi)
Calendarul bizantin ne-o propune astăzi ca model de trăire pe Matrona din Tesalonic, o altă sfântă a carei viață te captivează și uluiește și care se numără printre martirii primelor secole ale Bisericii. Matrona a fost sluga unei evreice bogate, de neam nobil, cu numele Pantílla, soția unui om de vază din Tesalonic.
Matrona era creștină și își trăia credința în clandestinitate, ca să nu fie suspectată de stăpâna ei, într-o epocă în care creștinii erau aspru persecutați. Deși era nevoită să o însoțească zilnic pe stăpâna sa la sinagoga din cetate, aceasta totuși nu intra, ci pe ascuns se refugia la o biserică creștină pentru a se ruga. Mult timp reușise cutezătoarea eroină să se sustragă acestei obligații, până când, într-o zi, făcând o mișcare greșită, identitatea ei creștină a fost dezvăluită tuturor.
Matrona a fost torturată și închisă în închisoare, unde, după mai multe încercări inoperante de a-i schimba convingerile, din cauza rănilor și a traiului brutal, ea și-a dat sufletul în mâinile lui Dumnezeu. Creștinii au luat cu evlavie moaștele sale și le-au îngropat cu prețuire.
Pe la începutul secolului al IV-lea, aflând de mulțimea minunilor care se făceau la mormântul sfintei, episcopul Alexandru al Tesalonicului a adus moaștele sale în cetate și a zidit peste ele o biserică în onoarea sfintei Matrona. Conform dovezilor arheologice și a surselor scrise antice, mănăstirea sfintei Matrona este una dintre cele trei cele mai vechi mănăstiri din Tesalonic.
Dragi cititori, credința în Mântuitorul Christos a fost un punct de sprijin absolut pentru sfânta Matrona, dar si un motor al tăriei și al curajului supranatural. Credința este cea mai puternică forță de pe pământ, ea ”crede incredibilul, vede invizibilul și poate imposibilul.” Ar fi pe deplin irațional să nu ne lăsăm convinși de acest orizont, atâta timp cât înaintea lui se aștern garanțiile atâtor martirii.