Protejarea consumatorilor de gaze naturale în anul 2022 a determinat aprobarea în România a unei legi care suspenda prețul din contracte și aplicarea unui preț plafonat cu plata de la bugetul de stat a diferenței între costurile de achiziție ale furnizorilor și prețul plafonat.

Situația a determinat însă schimbări fundamentale în sectorul gazelor naturale din România, multe din acestea fiind foarte dificil de remediat și atrăgând o nevoie imediată de strategii post plafonare pentru a preîntâmpina dezastrul potențial care ar putea surveni pe piața de furnizare a gazelor.

Conjunctura este cu atât mai delicată cu cât, la nivel european, prețurile gazului natural au scăzut la cele mai mici niveluri din august 2023 încoace, în timp ce comercianții pariază că rezervele vaste ale continentului vor ajuta statele să treacă peste iarnă, chiar și în condițiile unei valuri de frig care a cuprins regiunea.

În cel mai fericit caz deliniat de expertul în energie Dumitru Chisăliță, piața de gaze va suferi intervenții minime din partea guvernului și va permite jucătorilor de pe piață să se adapteze la nevoile de consum și să se plieze pe politici concurențiale de coborâre a prețurilor pentru a rămâne competitivi. Expertul a sesizat că în acest sector, un intervenționism ridicat nu ar aduce beneficii nici distribuitorilor, nici consumatorilor casnici pe termen lung.

Într-un interviu acordat publicației Newsweek România la începutul lunii ianuarie, Dumitru Chisăliță, specialist în domeniul energiei, a oferit o perspectivă asupra situației din 2023 și așteptărilor pentru 2024 în acest sector. „Cred că vom întâlni numeroase aspecte negative. Având în vedere că este an electoral, dacă ne rememorăm ce s-a întâmplat în alți ani electorali, vor apărea multe inițiative populiste, care vor necesita ani întregi pentru remediere. Dacă ne gândim la anul 2008, când beneficiile primite au fost ulterior compensate de creșteri semnificative ale prețurilor la gaze, din păcate există riscul ca în 2024 să avem parte de un scenariu similar celui din alți ani electorali. Cred că vom observa o scădere în numărul de noi prosumatori care se alătură anual în România, având în vedere modificările propuse pentru programul Casa Verde”, a sugerat expertul.

De asemenea, Chisăliță anticipează o creștere a taxelor în sectorul energetic, ceea ce ar putea avea consecințe negative pe termen lung. „Un alt aspect relevant este începerea discuțiilor și, posibil, a proiectelor legate de eolienele offshore. În ceea ce privește gazele naturale, probabil vom asista la progrese în proiectele din Marea Neagră”, a explicat Dumitru Chisăliță.

Asociația Energia Inteligentă: „Prețurile gazelor vor exploda în facturile românilor după perioada de plafonare”

Asociația Energia Inteligentă a solicitat printr-o analiză recentă dezvoltarea de urgență a unei Strategii Post Plafonare a Prețului, pentru a se evita creșterea prețului gazelor în facturile românilor, după perioada de plafonare.

Potrivit analizei, protejarea consumatorilor de gaze naturale în anul 2022 a determinat aprobarea în România a unei legi care suspenda prețul din contracte și aplicarea unui preț plafonat de 0,31 lei/kWh pentru consumatorii casnici, cu plata de la bugetul de stat a diferenței între costurile de achiziție ale furnizorilor și prețul plafonat, dacă costurile sunt mai mari de 0,31 lei/kWh. Dacă costurile furnizorilor erau mai mici decât 0,31 lei/kWh atunci furnizorul calcula în fiecare lună un preț de vânzare compus din costurile de achiziție la care se adaugă o marjă reglementată.

Schimbările din sectorul gazelor naturale determinate de plafonarea prețurilor și compensarea furnizorilor s-au manifestat pe diferite planuri:

  • suspendarea funcționării pieței gazelor naturale a determinat dispariția totală a concurenței și menținerea unor prețuri mari la gazele naturale achiziționate. Menținerea prețurilor a fost determinată și de faptul că prin schema de compensare a diferenței între prețurile plafonate și costurile de achiziție se acceptau orice prețuri pentru gazele achiziționate. Această situație va fi greu de înlăturat și va necesita un timp în care reapariția concurenței ar putea sî reechilibreze lucrurile. Esimăm că această situație nu poate să fie mai mică de 1 an.
  • eșecul liberalizării pieței de gaze din anul 2020 (urmare a lipsei pregătirii corespunzătoare a consumatorilor), peste care s-a suprapus comportamentul abuziv al unor furnizori (urmare a lipsei unor acțiuni al „câinilor de pază” al unei piețe liberalizate – ANRE, Consiliul Consurentei, ANPC – și mai ales lipsa unei entități de Soluționare alternativă a litigilor de pe piața energiei), urmată de criza gazelor și creșterea record a prețurilor, culminând cu un model de protecție al consumatorilor în timpul crizei necorespunzător, a determinat erodarea încrederii în noțiunea de liberă alegere pe piața de energie.
  • lecția însușită de autorități, piață liberă înseamnă mai puțini bani la bugetul de stat și mai multe critici, piață reglementată înseamnă lipsa prețului de referință în piață, respectiv acceptarea de către consumatori a ”normalității” prețului mare din factură, dar și venituri mari la bugetul de stat.
  • UE a acceptat modificarea principiului care a stat la baza nașterii sale, libera circulație a mărfurilor – piața liberă – aspect care ar putea permite ca un system de piata semireglementată, așa cum există astăzi în România, să se perpetueze și în viitor.

Care sunt căile pe care o poate apuca România începând cu 1 aprilie 2024

Luând în considerare aceste schimbări se impune o analiză pentru a identifica care sunt soluțiile pe care România le are și cum trebuie ele pregătite pentru a evita o dublare a prețului la gaze în anul următor:

Guvernul nu ia nicio măsură = prețuri dublate la gaze

Prețul gazelor în contractele de vânzare gaze, care sunt suspendate până în 31 martie 2025, sunt la un nivel de cca 0,55 lei/kWh, preț care cel mai probabil va rămâne valabil cel puțin până în vara anului 2025.

Astfel, începând cu luna aprilie 2025, prețurile din facturi vor fi duble. Probabil în vara anului 2025 va reapărea timid concurența pe piața de gaze, dar care va aduce prețuri ușor mai mici, în cel mai fericit caz începând cu anul 2026. Această variantă va aduce toate riscurile care au existat în piață înainte de plafonarea prețurilor la gaze (unele clauze abusive, creșteri de prețuri urmare a unor clauze din contract etc.), arată Dumitru Chisăliță în analiza Asociației Energia Inteligentă.

Ce se va întâmpla dacă se va reliberaliza piața de gaze din aprilie

Pentru a evita ca prețul gazelor din contractele de vânzare gaze, care sunt duble în momentul de față, să devină preț efectiv plătit de consumatori după data de 31 martie 2025, sunt necesare realizarea următoarelor activități, arată analiza:

Autoritățiel trebuie să pună la cale o campanie masivă de informare și pregătire a consumatorilor în vederea reliberalizării pieței la gaze.

Mai mult, va deveni necesară mai mult ca oricând professionalizarea „câinilor de pază” ai unei piețe libere – ANRE, Consiliul Concurenței, ANPC și înlocuirea în modul de lucru al acestora ca acțiuni principale elementele reactive – amendarea celor care încalcă legea după sesizarea unor abuzuri, cu acțiuni preventive și de reducerea abzurilor asupra consumatorilor și prevenirea încălcării legii. Analiza AEI propune și înființarea unei entități de Soluționare alternativă a litigilor de pe piața energiei și suspendarea pe un termen de 3 ani a prevederilor din Codul Civil privind piața de energie prin care furnizorii să poată să prelungească un contract de furnizare fără semănatura efectivă a clientului pe un contracta/act adițional.

Totodată, pentru ca reliberalizarea pieței să fie făcută cu succes, este nevoie ca ANRE să organizeze direct și indirect sesiuni/acțiuni de ofertare concurențială a gazelor naturale începând cu data de 1 aprilie 2024, pentru refacerea concurenței și dezvoltarea unor mecanisme transparente de suspendare a pieței libere în anumite condiții clar stabilite și mecanismele applicate pentru această perioadă.

Semi reglementarea și reglementarea puternică a pieței în 2024 și 2025

În situația în care se prelungește actul normativ existent în momentul de față, va rămâne în vigoare actualul system, un system în care se suspendă prețul din contracte și aplicarea unui preț plafonat în facturi pentru consumatorii, cu plata de la bugetul de stat a diferenței între costurile de achiziție ale furnizorilor și prețul plafonat, dacă costurile sunt mai mari decât prețul plafonat. În cazul în care costurile furnizorilor sunt mai mici decât prețul plafonat, atunci furnizorul va calcula în fiecare lună un preț de vânzare compus din costurilor de achiziție la care se adaugă o marjă comercială reglementată.

Dacă varianta semireglementării a fost și probabil poate să rămână o variantă acceptată la nivelul UE, reglementarea pieței de gaze este o opțiune pruțin probabilă ținând cont de reglementările Europene, arată analiza AEI. Varianta aceasta va aduce prețuri care se bazează pe metoda cost plus, ceea ce nu previzionează prețuri mai mici la gaze în viitor.

Între cele 4 variante analizate, cea care ar adduce cele mai mici prețuri este varianta pieței libere (doar dacă vom avea clienți informași și pregătiți, „câini de pază” ai pieței performanți, un SALENERG – entitate de soluționare alternativă a litoigfilor pe piața de energie funcțional), sugerează Dumitru Chisăliță.

„Reglementarea prețului nu încurajează eficiența în sectorul gazelor naturale și de aici, nu poate aduce reduceri ale costurilor și respectiv prețuri mai mici la gaze. Varianta semireglementării prețului este o variantă care nu va aduce cele mai mici prețuri, dar nici nu impune schimbări majore (România se schimbă foarte greu) – professionalizarea ANRE, Consiliului Consurenței și ANPC, și mai ales inființarea unei entități supereficiente de Soluționare alternativă a litigilor de pe piața energiei.”

Cum s-a ajuns în acest punct: Anul 2023 pe piața de gaze naturale în România

„Anul 2023 a fost extrem de important pentru sectorul gazelor naturale, fiind probabil cel mai semnificativ an din ultima decadă, deoarece a fost marcat de decizia de exploatare a gazelor din Marea Neagră. Un alt aspect pozitiv al anului 2023 este preluarea de către Transgaz a sistemului de transport din Moldova. Aceasta reprezintă o realizare notabilă pentru o companie de stat românească în contextul geopolitic actual. În plus, aș menționa că 2023 a fost anul cu cea mai mare cantitate de gaze stocate în România. Cu toate acestea, deși 2023 a adus prețuri mai scăzute la gaze comparativ cu 2022, acestea rămân în continuare ridicate”, a explicat Dumitru Chisăliță.

Conform Ordonanțelor de Urgență 118/2021 și 27/2022, prețurile la gaz și energie electrică sunt stabilite la un nivel fix pentru consumatorii finali. Furnizorii suportă diferența dintre prețul perceput de consumatori și cel real al energiei. Ulterior, statul român trebuie să ramburseze această diferență furnizorilor, după verificarea solicitărilor de către ANRE, prin intermediul Ministerului Energiei (pentru clienții non-casnici) și Ministerului Muncii – Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială (pentru clienții casnici). Astfel, furnizorii suportă costurile inițiale ale schemei de plafonare, oferind energie la un preț redus față de cel contractual.

În prezent, deși guvernul s-a angajat să compenseze furnizorilor aceste diferențe în termen de 45 de zile, plățile întârzie de obicei 4-5 luni. Datoriile acumulate au atins suma de 3,7 miliarde de lei, iar bugetul pentru 2024 nu include aceste sume.

Astfel, potrivit unei analize Wall-Street.ro din decembrie, există așteptarea ca fondurile pentru rambursarea schemei de plafonare să fie disponibile pe parcursul anului 2024. Într-o declarație pe această temă, ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a menționat că bugetul curent include un miliard de lei pentru compensații (doar pentru facturile clienților non-casnici). El a adăugat că în cursul anului 2024 vor fi alocate fondurile necesare, potrivit sursei citate.

Întârzierea compensațiilor generează dificultăți de flux de numerar pentru furnizorii de energie, arată Wall-Street.ro. Furnizorii au termene stricte de plată către producători, transportatori, distribuitori și trebuie să procure energie, dar sunt obligați să aplice reduceri la prețul final facturat. Această diferență ar trebui (sau ar fi trebuit) să fie acoperită de stat, dar plățile întârzie adesea, forțând furnizorii să se împrumute de la bănci, ceea ce duce la costuri suplimentare de finanțare. Guvernul, însă, nu recunoaște aceste cheltuieli suplimentare, adică nu compensează dobânzile plătite de furnizori băncilor. Furnizorii afirmă că nu se opun plafonării și nu au exercitat presiuni pentru renunțarea la această schemă, dar întâmpină dificultăți majore legate de întârzierile plăților din partea statului român.

„În condițiile normalizării prețurilor la energie, schema de plafonare ar putea costa statul doar 4 miliarde de lei în 2024, potrivit ANRE și Ministerului Energiei. Legea prevede că schema va dura până la 31 martie 2025 – și e extrem de puțin probabil să fie scoasă în plin an electoral, oricât de mare ar fi gaura în buget. De altfel, și reprezentanții ACUE spun că realist vorbind, decizia privind o eventuală renunțare la plafonarea facturilor trebuie luată cu cel puțin 6 luni înainte ca o astfel de măsură să se aplice”, se arată în analiză.

În timp ce noi plafonăm prețurile la gaze, piața europeană se bazează pe stocuri existente și pe vreme bună

Prețurile gazului natural european au scăzut la cele mai mici niveluri din august 2023, în timp ce comercianții pariază că rezervele vaste ale continentului îi vor ajuta să treacă peste iarnă, chiar și în condițiile unei valuri de frig care a cuprins regiunea, potrivit unui material recent al Financial Times.

Indicatorul de referință TTF a atins un minim de cinci luni la Amsterdam la începutul lunii ianuarie, pe măsură ce investitorii devin tot mai încrezători că depozitele de gaz ale UE vor acoperi blocul până la vremea mai caldă din primăvară și dincolo de această perioadă. Astfel, nivelurile de stocare pentru Europa au devenit un punct de interes pentru comercianți după invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina și începerea reducerii aprovizionării prin conducte pe care blocul se bazase în istoria recentă a relațiilor bilaterale dintre țările Europei de Vest cu Rusia. Ca răspuns, UE și-a crescut depozitele de gaz pentru a trece peste ultimele două ierni, stocând o parte din achizițiile excedentare în Ucraina.

Stocurile UE erau pline în proporție de 83% luni, conform organismului industriei Gas Infrastructure Europe, al doilea cel mai înalt nivel pentru această perioadă de timp de cel puțin din 2011, când sunt disponibile date. Cu toate acestea, nivelurile ridicate se datorează vremii blânde de până acum în această iarnă, în timp ce importurile extinse de gaz natural lichefiat (GNL) din vara trecută au ajutat, de asemenea, la reumplerea depozitelor UE într-un ritm fără precedent. Țările UE au importat aproape 100 de milioane de tone de GNL în 2023, o creștere de 5% față de nivelul record din 2022, conform companiei de statistică Kpler.

Dacă Europa nu va avea parte de vreme extrem de rece pentru restul iernii, comercianții de gaze au spus că depozitele UE ar putea termina luna martie – considerată sfârșitul sezonului de gaze de iarnă – cu aproximativ 50-55% pline. Acest total este comparabil cu nivelurile ridicate pe care blocul comunitar le-a văzut anul trecut.

Europa folosește, de obicei, cele șase luni de la începutul lunii aprilie pentru a-și reface rezervele. În cei cinci ani până în 2023, UE a început sezonul de reumplere cu rezervoare de stocare în medie aproximativ 41% pline. Astfel, Comisia Europeană are un obiectiv de depozite pline în medie 45% în întregul bloc până la 1 februarie 2024, dar oficiali au declarat că statele membre ar trebui să „se străduiască să atingă” 55%.

Prețurile la gaze au rămas totuș deosebit ridicate în comparație cu nivelurile anterioare invaziei Ucrainei, în timp ce cererea de la utilizatorii mari, cum ar fi producătorii, este în scădere și încetinește producția economică. Cererea industrială de gaz în 12 țări europene, inclusiv Marea Britanie, a fost cu 23,5% sub media dintre 2017 și 2021, potrivit datelor ICIS, citate de Financial Times.

Având aprovizionările prin conducte din Rusia reduse drastic, UE și Marea Britanie se bazează acum în mare măsură pe GNL importat din țări precum SUA pentru gazul lor natural. Capacitatea UE de a rezista la retrageri în iernile viitoare va depinde de faptul dacă poate asigura suficient GNL în timpul lunilor de vară pe piață, deoarece țările concurează pentru aprovizionare cu Asia.

Sursa ziare.com