În calendarele bizantine îi găsim astăzi pomeniți pe sfinții Cosma și Damian, doctori fără plată.

Cosma și Damian au fost doi medici arabi, presupuși frați gemeni și martiri creștini din epoca timpurie a creștinismului. Ei au practicat profesia de medici în portul Aegeae și apoi în provincia romană Siria.

Faptul că nu acceptau nici o plată pentru serviciile lor a făcut ca ei să fie numiți Anarghiroi, care înseamna ”fără arginți”. Nu se știe nimic exact despre viața lor, cu excepția faptului că au suferit martiriul în Siria în timpul persecuției anticreștine a împăratului Dioclețian. Conform consemnărilor, frații Cosma și Damian s-au născut în Arabia și au devenit medici pricepuți.

Saladino d’Ascoli, un medic italian din secolul al XVI-lea, susține că excipientul medieval, o pastă alcătuită dintr-un medicament amestecat cu zahăr și apă sau miere, destinat administrării orale, cunoscut sub numele de opopira, un compus complex folosit pentru a trata diverse boli, inclusiv paralizia, a fost inventat de Cosma și Damian.

În timpul persecuției anticreștine, cei doi frați au fost arestați prin ordinul prefectului Ciliciei, pe nume Lysias, care le-a cerut sub tortură să renunțe la credința creștină. Opunându-se cu vehemență, Cosma și Damian au fost atârnați pe o cruce, loviți cu pietre, săgetați și, în cele din urmă, omorâți prin decapitare. Relicvele celor doi sfinți, considerate miraculoase, în urma minunilor succedate, au fost îngropate în orașul Cyrus în Siria.

Prin munca și sacrificul lor, sfinții Cosma și Damian au ajuns pe culmile împlinirii unei formule superioare de viață. Aspirația lor către adevăr și sublim au făcut ca profesia ce o îndeplineau să se contopească cu supranaturalul, cu deplinul. Ei s-au lăsat cuceriți de munca lor ca și de o misiune provindențială față de care erau profund datori și responsabili. Să învățăm și noi, cei de azi, să căutăm datoriile, înaintea drepturilor, să căutăm virtutea și permanențele, înaintea iluziilor și vremelniciilor.

Post Views: 133