Fondul Monetar Internaţional se implică tot mai insistent in eforturile Uniunii Europene de rezolvare a crizei datoriilor de stat, incercand să impiedice o nouă criză globală a creditelor care ameninţă creşterea economică mondială.
Pană acum, Europa a incercat să soluţioneze pe cont propriu criza, iar FMI a acţionat doar ca partener in eforturile de salvare, in aşa-numita Troika, alături de Comisia Europeană şi Banca Centrală Europeană.
FMI a anunţat că evaluarea economiei italiene va fi efectuată la finele lunii noiembrie de către o misiune la care nu vor participa reprezentanţi ai Comisiei Europene sau ai Bancii Centrale Europene iar recomandările privind reformele fiscale şi structurale necesare pentru evitarea unei crize de proporţii vor fi inaintate de reprezentanţii Fondului, şi nu de „Troika”, aşa cum s-a intamplat in cazul Greciei, Portugaliei şi Irlandei.
Prin această decizie, FMI s-ar putea impune ca lider al efortului anticriză, in incercarea de a recupera o parte din increderea pieţelor.
Surse oficiale europene au declarat că au avut loc discuţii despre posibilitatea ca Banca Centrală Europeană să acorde credite FMI, pentru a creşte resursele financiare ale instituţiei de la Washington, care ar dobandi astfel suficiente fonduri pentru a „salva” economiile mai mari din zona euro.
Marile economii emergente, precum China, Rusia şi Brazilia, care au acumulat rezerve monetare consistente, au sugerat directorului general al FMI, Christine Lagarde, că sunt pregătite să sprijine ţările din zona euro numai dacă banii lor vor fi canalizaţi prin Fond.