Ministresa Transporturilor, Anca Boagiu, a taiat panglica la inaugurarea unui santier. Sistemul e bine-cunoscut – nea Nicu Ceausescu taia panglici si inaugura santierele patriei prin punerea primei caramizi sau turna prima lopada de ciment – asfalt oriunde se construia socialismul in Romania. La vremuri noi, revin practicile vechi, semn ca nimic nu se pierde, totul se transforma in metode reactualizate de imagine si manipulare a maselor votante. Acuma, Anca Boagiu n-are nicio vina – probabil a visat inca de mica sa devina o “tovarasa” care sa se vada la televizor taind “pamblici” – iar cu visele oamenilor nu ne punem. Plus ca deja devine un obicei portocaliu taiatul de “pamblici”, fiecare lider intrecandu-se in inaugurari de santiere, proiecte sau milimetri de autostrada. Cu ceva vreme in urma, hatrul Toader Paleologu – pe atunci ministru al Culturii – batea din palme ca un copil si marturisea cu nonsalanta ca adora sa taie panglici, insa nobiliarul pedelist folosea ironia fina pentru a contracara situatia ridicola in care il puneau chiar oamenii sai. Si, totusi, colegii de partid nu s-au prins de ironie si continua sa taie “pamblici” cu orice ocaziune, de parca prin asta se masoara eficienta unei guvernari. Mai ramane sa se inaugureze cu taiat de panglici sensurile giratorii, plantarea de lalele in parc sau prima bruma. Ca obiceiurile traditionale si sanatoase, verificate prin secole, parca nu se lipesc de cei care ne conduc. Bunul simt popular arata ca momentul de sarbatoare este cel in care lucrul este terminat. Atunci se pune “ciuha” pe acoperis – cand constructia este gata si oamenii sunt multumiti de ceea ce au muncit.