Redacția
Am vazut cu ani in urma un film, de altfel prost, care rula pe marile ecrane. Randurile de fata pot suna ca o continuare a filmului.Cam asta am si vrut. Legea „Big Brother” este de fapt initiativa legislativa prin care statul obliga operatorii de telefonie mobila sa stocheze timp de sase luni toate apelurile si mailurile. Cu alte cuvinte, cu o singura lege se incalca o gramada de prevederi constitutionale care pe vremuri sustineau statutul de om liber, intr-o tara civilizata, al fiecarui cetatean. Daca stam putin si ne gandim, aceste practici de interceptare si, la nevoie, de folosire a convorbirilor telefonice si a mailurilor seamana izbitor cu practicele celei mai temute organizatii din perioada comunista. Ca sa nu o mai dam dupa cires, in acest moment se doreste ca nimeni din tara asta sa nu mai poata avea o discutie privata si nici un mail personal fara ca cine trebuie sa stie. Acest gen de abordare pare desprins din cel mai urat cosmar dictatorial pe care il poate trai cineva. Pe de alta parte, se pare ca aceasta „indeletnicire” este deja implementata cum se cuvine in ceea ce ii priveste pe oamenii politici, jurnalisti si oameni de afaceri importanti. Sunt la doi centimetri sa ma simt flatat, dar sincer sa fiu m-as lipsi de aceasta „grija paterna” a statului, pentru ca se mai intampla sa vorbesc urat la telefon si mi-e teama ca cineva o sa ma spuna sotiei sau sefilor. Trecand peste acest moment de sarcasm, sper sincer ca aceasta initiativa va fi din nou respinsa in parlament, la fel ca in 2009, pentru ca daca s-ar aproba ne-ar indeparta definitiv de ideea de tara libera si democratica.
Alina Rad
