Cu toate ca au fost trei ani de criza, municipiul a reusit sa reduca pierderile din sistemul de apa si canalizare, colecteaza selectiv deseurile, insa trebuie sa rezolve problema sistemului centralizat de termoficare.
Institutul pentru Politici Publice (IPP) a dat publicitatii bilantul anual al calitatii serviciilor publice furnizate la nivelul municipiilor resedinta de judet. Studiul reprezinta o „oglinda a evolutiei sau involutiei principalilor indicatori de calitate ai serviciilor”, respectiv a performantelor economice ale localitatii in perioada 2008 – 2010, fiind practic un „bilant pre-electoral important pentru toti primarii care isi propun sa re-candideze la anul”, respectiv un sistem de referinta important pentru potentialii aspiranti la fotoliul de primar. „Studiul aduce in prim plan o serie de aspecte extrem de importante de tipul: care ar fi trebuit sa fie prioritatile de investitii la nivelul municipiilor in acesti ani, care sunt solutiile pentru reformarea serviciilor publice aflate astazi aproape in pragul falimentului si care gereaza pierderi uriase, de exemplu sistemul centralizat de termoficare din unele municipii”, spun realizatorii studiului.
Sistemul de termoficare centralizat, problema Zalaului
Principala problema identificata de Institutul de Politici Publice la nivelul municipiului Zalau si al altor resedinte de judet este serviciul de termoficare centralizat, care „a ridicat cele mai mari probleme” administratiei locale in ultimii ani. „Un calcul simplu arata ca in doar trei ani de zile si doar din banii platiti din bugetul public pentru subventii s-ar fi putut achizitiona peste 830.000 de centrale performante de apartament, respectiv banii ar fi putut fi folositi pentru acoperirea integrala a costurilor de instalare a centralelor de scara pentru mai mult de un milion de apartamente. Acest lucru in conditiile in care in unele localitati abia daca au mai ramas cateva apartamente racordate la reteaua centralizata de termoficare. De exemplu: Alba Iulia – 0,01 la suta, Zalau – 3 la suta sau Vaslui – 9 la suta”, se arata in bilantul IPP. Realizatorii mai spun ca „cele mai mari subventii la caldura au fost acordate in Zalau – 407 lei, in conditiile in care pierderile de energie termica au fost de peste 40 la suta din energia produsa”. Tocmai din aceste considerente, Primaria Municipiului Zalau a decis in aceasta toamna sa privatizeze Uzina Electrica pentru faptul ca „sectorul energetic a fost intotdeauna un sector care avea nevoie de multe resurse financiare si Consiliul Local nu avea capacitatea de a asigura aceste fonduri”.
S-a redresat sistemul de apa si canalizare
In ce priveste clasamentul municipiilor care au reusit sa eficientizeze serviciul de alimentare cu apa si canalizare, din perspectiva reducerii pierderilor din sistem in perioada 2008 – 2010, Zalaul ocupa locul 5, reusind in doi ani sa reduca cu 26 la suta pierderile din sistem. La capitolul salubrizare, Zalaul se pozitioneaza pe treapta 11 pentru ca si-a eficientizat serviciul din perspectiva cresterii cu 7,4 la suta a ponderii colectarii selective a deseurilor in 2010 fata de 2008. Ponderea strazilor cu iluminat public era de 100 la suta in 2009 si de 92 la suta in 2010. Concomitent, costul iluminatului public stradal per capita in resedinta Salajului era de 19 lei. Un kilometru de strada modernizata in Zalau costa aproximativ 40.000 de lei, in timp ce costul curateniei pe domeniul public per capita a fost de 23 de lei in 2010. Suprafata de spatiu verde pe cap de locuitor este de aproximativ 17 metri patrati.
Ne-a lovit criza economica
Efectele cele mai importante ale crizei s-au manifestat, in cazul municipiilor resedinta de judet, mai ales in anul 2010 si foarte putin in 2009: veniturile locale proprii au avut o scadere de peste 7 la suta per total. „In grupul majoritar al municipiilor sunt cateva exemple de scaderi dramatice cu peste 15 la suta fata de anul 2008 ale bugetelor locale: Alexandria, Calarasi, Constanta, Giurgiu, Miercurea Ciuc, Ramnicu Valcea, Slobozia, Timisoara, Vaslui si Zalau”, conchid cei de la IPP.