O nouă provocare la Bădăcin: Casa Culturală „Ioan și Clara Maniu”

 

Şcoala construită de Iuliu Maniu la Bădăcin devine, treptat, Casa Culturală „Ioan și Clara Maniu”.

Instituția nu și-a mai deschis porțile pentru elevi din toamna anului trecut, după ce Parohia Greco-Catolică a intrat în posesia clădirii şi a decis să amenajeze aici o bibliotecă modernă şi spaţii de cazare pentru tinerii care vin, an de an, la Casa Memorială „Iuliu Maniu” pentru diverse activităţi.

Ultimii patru elevi ai școlii din Bădăcin, a cărei temelie a fost pusă de Iuliu Maniu la fix 100 de ani de la nașterea tatălui său, în anul 1933, s-au mutat la Școala Gimnazială cu clasele I-VIII Pericei, unde beneficiază de transport gratuit și o masă caldă.

Primul pas pentru implemenatarea proiectului ambițios e în plină desfășurare, aflăm de la preotul Cristian Borz. “Eliberarea de materiale a spațiilor de la demisol, spații care nu au fost folosite de mulți ani și care au fost utilizate ca depozit pentru materialele scoase din uz! Urmează realizarea drenajului și refacerea în totalitate a acoperișului. Mulțumim pentru ajutor: Ioana și Cosmin Pop, Marius Brisc, Claudiu și Andreea Man, Ciobanca Daniel, Pop Andrei, Mureșan Ovidiu, Maria și Luca Borz”, e mesajul transmis de preot.

Preotul Cristian Borz a luptat să salveze clădirea și să deschidă Casa Culturală

Școala s-a închis începând cu septembrie 2022, iar clădirea a rămas pustie. Un pustiu pe care Maniu sigur nu l-a gândit la 11 septembrie 1933, data la care a pus piatra de temelie și a fost sfințit locul pe care studenții și membrii societății culturale Sălăjeana l-au transformat în unitate de învățământ, de pe băncile căreia au plecat învățați generații de elevi.

”Construită în perioada 1933-1937, într-un stil modern pentru acea vreme, fiind prevăzută cu sală de sport și cu o aripă în care erau organizate apartamente pentru profesori, școala din Bădăcin a funcționat neîntrerupt 85 de ani, trecându-i pragul mii de elevi. Astăzi, părinții preferă să-și ducă copiii la școlile din oraș, acolo unde au locul de muncă și unde pot beneficia și de programul <școală după școală>. Aceasta este soarta multor sate aflate în apropierea orașelor și până acum, cei îndrituiți a o face, încă nu au găsit soluții pentru a opri acest fenomen. Ce se va întampla cu aceste clădiri în viitor? Vor găsi autoritățile destinații potrivite pentru ele? Vom trăi și vom vedea!”, a fost gândul publicat la un moment dat de preotul greco-catolic Cristian Borz, gând de la care a pornit povestea Casei Culturale Ioan și Clara Maniu.

Centrul Cultural, un loc de popas și studiu

Cristian Borz s-a gândit,după ce ultimii patru elevi de la Bădăcin au plecat în centrul de comună, să ceară, în numele Parohiei Greco-Catolice, retrocedarea proprietății. Putea să facă acest lucru mai demult, ba chiar putea să ceară chirie încă din anul 2008, însă nu a dorit să profite atâta timp cât clădirea avea destinația pentru care a fost construită.

Preotul își dorește să utilizeze sălile de clasă pentru sediul și studiul Arhivei, fostele locuințe pentru profesori să fie utilizate pentru grupurile de studenți care vin anual din Oradea, Cluj sau alte centre universitare cu scopul de cercectare a documentelor păstrate cu sfințenie, dar și pentru a muta biblioteca satului Bădăcin dintr-un spațiu nefrecventat, în locul în care s-ar putea organiza o serie de evenimente cultural-educative.

“Casa funcționează ca muzeu și nu avem spațiu pentru studiu. Ei, sălile de clasă le-am putea utiliza fix pentru studiu, camerele pentru cazare. Avem studenți care au venit cu corturile aici, din Cluj, avem grupuri de studenți de la Oradea, doamna profesor Cristina Matiuță l-a adus chiar și pe fiul dânsei aici. Ar fi păcat să nu folosim toate oportuniățile de a promova Sălajul și oamenii de valoare care au rămas în istorie. Avem resursele să facem trasee turistice pentru că este aproape Bocșa lui Bărnuțiu, Bobota Seniorului, avem Șimleul cu multă istorie la doar 5 kilometri distanță, avem atâtea de arătat lumii”, povestea, entuziasmat, preotul Cristian Borz, pentru Graiul Sălajului.

Dintr-un material semnat de cercetătorul științific Marin Pop, reiese că odată cu evenimentele omagiale dedicate lui Iuliu Maniu la împlinirea vârstei de 60 de ani, Societatea culturală a studenţilor sălăjeni de la Universitatea din Cluj (azi Universitatea „Babeș-Bolyai”) numită „Sălăjana”, a vrut să facă ceva special pentru președintele de onoare al acestei societăți, care era Iuliu Maniu.

Tinerii au hotrât să ridice o Casă Națională „pentru a lega ziua de omagiu şi închinare de o realizare durabilă, care să rămână mărturie a sentimentelor de recunoştinţă şi ataşament ale tineretului intelectual sălăjan faţă de sfătuitorul şi părintele lui sufletesc”. Această clădire este tocmai Școală Gimnazială „Iuliu Maniu” din Bădăcin, și a fost numită, conform dorinței studenților, „Ioan şi Clara Maniu”, după numele părinţilor lui Iuliu Maniu.

După cercetările lui Marin Pop, resursele financiare necesare construcției au venit printr-un apel făcut de studenți către autoritățile județului Sălaj și ale altor județe, dar și către populație. Conform planului iniţiat de studenţi, Casa Naţională de la Bădăcin urma să cuprindă un mic muzeu al Sălajului, cu obiecte istorice, de artă populară şi de ţesătorie. De asemenea, urma să fie dotată cu o bibliotecă, cu o sală de lectură pentru locuitorii comunei, cu o sală de şedinţe pentru consiliul comunal şi pentru şezători săteşti, precum şi cu încăperi de odihnă. În acest scop, câţiva membri ai societăţii culturale studenţeşti s-au deplasat în mai multe rânduri la Bădăcin şi au muncit cu entuziasm la realizarea idealului de „a-şi rupe din sufletul lor curat scântei divine, cari exteriorizate prin piatră şi cărămidă, vor rămâne pururea semne vii, cari vor spune posterităţii, că odată … nişte studenţi, copiii acestui judeţ, din dragoste şi veneraţiune pentru oamenii mari ai Sălajului, – cari au tors firul istoric al neamului românesc, au ridicat această casă naţională, spre a fi mărturie despre recunoştinţa ce le-o poartă”. La 10 septembrie 1933, în cadrul unui eveniment amplu s-a citit actul fundațional al Casei Naționale, care, ulterior, a fost semnat, sigilat și așezat de către Iuliu Maniu în temelia noii clădiri. Clădirea a fost inaugurată în luna octombrie, iar în 1 decembrie 1933 a fost programat un triplu eveniment, care s-a desfășurat în sala festivă a Casei Naționale. 

Evenimentul a marcat 15 ani de la Unirea Ardealului cu România, 60 de ani de viaţă ai lui Iuliu Maniu, preşedintele de onoare al societăţii culturale „Sălăjana” şi 14 ani de activitate a societăţii.

Iuliu Maniu spunea că tinerii sunt „datori a face o operă de apostoli, de a ţine trează conştiinţa naţională, de a arăta că patrimoniul nostru naţional nu se poate stinge”.