Sunt opinii potrivit carora ce se intampla in interiorul comunitatii maghiare din Romania este o tendinta de democratizare, in vreme ce alte voci afirma ca este o secesiune. Cea mai unita comunitate minoritara din Romania, respectiv cea maghiara, se scindeaza din ce in ce mai mult, iar electoratul maghiar – deja recunoscut ca cel mai disciplinat si unitar – s-ar putea imparti intre ofertele politice astfel incat sa nu conteze pe scena politica din Romania mai mult decat reprezentantii celorlalte minoritati.
De la UDMR la trei partide
Uniunea Democrata a Maghiarilor din Romania (UDMR) reprezinta interesele comunitatii maghiare de peste 20 de ani. Desi ca procent nu acumuleaza foarte mult, sub sapte la suta, UDMR-ul a reusit intotdeauna sa fie pivotul care intoarce soarta guvernelor Romaniei. Constant, au reusit sa intre in componenta cabinetelor de la Bucuresti si sa obtina o serie de drepturi pentru comunitatea maghiara, de la placute bilingve la invatamant in limba maghiara. Cu toate acestea, in timp, s-a inregistrat o scadere a interesului maghiarilor pentru activitatea politica si pentru reprezentarea lor in Parlament. Se poate aprecia ca acest lucru s-a intamplat odata cu scaderea interesului pentru politica la nivelul intregii societati romanesti. In cazul UDMR-ului, fiind vorba de un bazin electoral specific si cunoscut ca reprezentativitate, involutia electorala se poate cuantifica mai bine. La primele alegeri libere, dupa 1989, aproape un milion de maghiari au iesit la vot si au optat pentru UDMR, in vreme ce la alegerile prezidentiale din 2009 au votat doar 400.000. Prima tentativa de resuscitare a interesului maghiarimii pentru activitatea politica a fost crearea Partidului Civic Maghiar, care insa a fost curand identificat cu organizatiile extremiste si a obtinut prea putine voturi pentru a putea fi considerat o alternativa viabila la UDMR. Si, totusi, o parte a comunitatii maghiare „cere” o noua reprezentativitate – iar aceasta necesitate este speculata de pastorul Laszlo Tokes, care a pus bazele unei noi structuri politice maghiare: Partidul Popular Maghiar din Transilvania.
Reasezarea maghiarimii pe directia autonomiei
Pastorul Laszlo Tokes, care a ajuns si vicepresedinte al Parlamentului Europei, este recunoscut pentru parerile sale legate de autonomia tinuturilor locuite de maghiari in Transilvania. Daca UDMR-ul a lasat-o mai moale cu pretentiile de autonomie si autoguvernare, Laszlo Tokes nu a renuntat la idee. Pentru aceasta, avea nevoie si de o structura politica prin care sa activeze. PCM-ul a fost o tentativa, dar nu suficient de puternica pentru a se transforma intr-o tribuna de la care sa ceara aceste lucruri. Astfel ca, pe structura Consiliului National al Maghiarilor din Romania, al carui presedinte este, Laszlo Tokes a inceput in acest an coagularea unui partid. Asa a aparut Partidul Popular Maghiar din Transilvania, care abia de curand a primit aprobarea de a fi inscris in registrul partidelor politice din Romania, dupa o serie de contestatii judecate in diferite instante, pana la Curtea de Apel din Bucuresti.
Tokes vrea coalizarea formatiunilor maghiare
Recent, Laszlo Tokes a declarat intr-un interviu ca doreste ca partidele maghiare din Transilvania sa depuna liste comune de candidati pentru Parlament, insa dupa alegeri preliminare in interiorul comunitatii maghiare. Pozitia vicepresedintelui PE este cel putin interesanta, avand in vedere ca este contestatarul cel mai vehement al UDMR-ului, iar tentativele de ruptura a electoratului maghiar din Transilvania ii sunt atribuite. Tokes spune ca atat UDMR-ul, cat si PCM-ul nu au dovedit vointa politica pentru indeplinirea dezideratelor comunitatii maghiare, drept pentru care s-a vazut nevoit sa infiinteze PPMT-ul, insa este constient ca intr-o lupta politica pentru viitoarele alegeri parlamentare impartirea electoratului maghiar este periculoasa. Astfel ca face apel catre reprezentantii celorlalte doua formatiuni politice maghiare sa vina spre partidul sau pentru o lista comuna de candidati si, implicit, pentru o oferta electorala comuna. Nu ar fi prima data cand se incearca acest lucru, la alegerile pentru Parlamentul European din 2009 Laszlo Tokes si Iuliu Winkler gasindu-se in capul listei de candidati ai UDMR-ului. Totusi, imediat dupa ce au ajuns in Parlamentul European, cei doi s-au „rupt” de UDMR din nou si au continuat activitatea potrivit agendei proprii. Bineinteles, aceasta situatie a provocat nemultumirea UDMR-ului care a devenit mai circumspect fata de propunerile pastorului.
PPMT nu exista in Salaj, deocamdata
Partidul Popular al Maghiarilor din Transilvania nu are, deocamdata, organizatie in Salaj. Potrivit lui Sandor Joszef, presedintele organizatiei judetene a Consiliului National Maghiar din Transilvania – asociatia civica pe structura careia se va crea PPMT-ul, deocamdata nu a fost comunicata decizia Curtii de Apel Bucuresti si nu se pot constitui organizatii judetene. Chiar daca se asteapta hartia oficiala in perioada imediat urmatoare, Sandor Joszef spune ca nu se vor face demersurile pentru organizare la nivelul Salajului pana dupa incheierea re-censamantului populatiei, care se desfasoara in perioada 20-31 octombrie 2011. In viziunea liderului CNMT Salaj, recensa-mantul populatiei este extrem de important pentru maghiari pentru ca se vor vedea mutatiile suferite in structura comunitatii in ultimii 20 de ani. La fel ca in cazul populatiei majoritare, si comunitatea maghiara a suferit modificari – fie cauzate de raportul natalitate-mortalitate, fie din cauza migrarii in alte tari. O alta cauza pe care o reclama Sandor Joszef este cea a familiilor mixte. „In astfel de cazuri, e greu de precizat ce fel de etnie vor declara copiii”, spune Sandor Joszef, care este interesat de recensamant deoarece pe baza datelor obtinute se pot stabili obiectivele si oferta electorala. Sandor Joszef spune ca in functie de numarul de etnici maghiari se pot emite si pretentii si se pot cere drepturi in raport cu populatia majoritara. Cert este ca in functie de procentul de populatie maghiara se obtin o serie de drepturi. De exemplu, daca la recensamantul din 2002, maghiarii reprezentau 23 la suta din populatia judetului Salaj, potrivit legii institutiile publice din judet au afisat automat placute bilingve (in romana si in maghiara) cu numele acestora. Daca la recen-samantul din acest an procentul scade sub 20 la suta, institutiile publice au posibilitatea de a scoate placutele bilingve si a pastra denumirile doar in limba romana.
Sageti catre UDMR
Sandor Joszef s-a pronuntat si cu privire la necesitatea unei alternative la UDMR pentru comunitatea maghiara. Liderul „rebelilor” salajeni crede ca UDMR-ul nu mai corespunde cerintelor electoratului maghiar si ca s-a transformat intr-un grup care-si urmareste propriul interes. Pentru ilustrare, a dat exemplu taierea salariilor, care nu ar fi fost posibila fara girul UDMR. Sandor Joszef spune ca PPMT-ul nu ar fi permis asa ceva, ca rolul unei formatiuni precum cea maghiara este de a duce doleantele oamenilor spre guvernare, nu a Guvernului spre oameni.
De cealalta parte, Seres Denes, liderul UDMR Salaj, spune ca cei care au fost in PCM, iar acum constituie noul partid PPMT sunt cei care nu au facut fata reprezentarii maghiarilor din interiorul UDMR-ului si sunt nemul-tumiti ca nu si-au atins interesele personale.

UDMR Salaj nu e ingrijorat
Seres Denes mai spune ca UDMR-ul nu are motive de ingrijorare cu privire la procentele pe care le va obtine la alegerile viitoare, pentru ca electoratul sau este constant, iar celelalte doua factiuni nu au cum sa le „fure” alegatorii. Pe aceeasi linie s-a pronuntat si Szilágyi Róbert, presedinte executiv al UDMR Salaj. „Eu cred ca nu vom fi afectati, deoarece adeptii PPMT-ului vor fi atrasi de la PCM. Practic, sunt cei care s-au suparat pe UDMR, dar acuma s-au impartit in doua tabere. Si mai ales in Salaj eu cred ca nu vom avea probleme, deoarece maghiarii din Salaj sunt constienti ca cei care au lucrat de 20 de ani pentru rezolvarea problemelor si obtinerea drepturilor lor suntem noi, cei de la UDMR. De aceea avem si un sprijin din partea lor de 99 la suta, cum s-a dovedit si la alegerile locale din 2008. Am toate motivele sa cred ca acest procent va ramane la fel”, ne-a declarat Szilágyi Róbert.

Post Views: 74