Suntem nefericiti pentru ca suntem saraci

Unul dintre cele mai importante aspecte studiate de IRES a vizat problemele personale ale populatiei, iar acestea ar fi putut fi extinse asupra unui larg camp de analiza. Totusi, datele obtinute in urma consultarii populatiei arata clar si in mod surprinzator ca cele mai mari nelinisti personale sunt provocate de problemele economice. 86 la suta dintre romani spun ca este greu sau foarte greu sa ai o viata decenta in Romania. Populatia resimte ca pe o problema personala grava lipsa banilor sau starea materiala precara, lipsa locurilor de munca, pensia si salariul prea mic, dar si viitorul nesigur pentru copii. Starea de sanatate precara este o alta problema cu care se confrunta romanii, dar si aceasta deriva din situatia materiala proasta, atat la nivel de individ, cat si la nivelul sistemului sanitar.
Era mai bine inainte de 1989
Romanii au mai fost chestionati asupra starii economiei nationale. Astfel, 51 la suta dintre respondenti evalueaza situatia economica a tarii ca fiind mai proasta sau mult mai proasta in comparatie cu anul pre-cedent. Numarul celor nemultumiti de cum merg lucrurile in economie se mareste daca se face comparatia cu situatia de acum 10 ani, 75 la suta considerand-o mult mai proasta in prezent. Majoritatea romanilor mai cred ca inainte de 1989 situatia economica a tarii era mult mai buna decat in prezent, procentul „nostalgicilor” ajungand la 58 la suta. Cu toate acestea, romanii sunt optimisti, 52 de procente dintre respondenti considerand ca peste cinci ani economia va merge mult mai bine. Aici se remarca prin optimism persoanele cu studii superioare, care se declara mai increzatori in viitor in numar mai mare decat cei cu studii elementare.
Problemele economice bat interesul pentru politica
Ca popor, romanii se declara axati pe perceptele crestine, intre care primordial e cel prin care se spune: „Iubeste-ti aproapele ca pe tine insuti”. Dupa 50 de ani de sistem comunist in care centralul mentalitatii era omul nou in defavoarea divinitatii, se remarca o schimbare de mentalitate. Atasata si de perioada de tranzitie de 20 de ani spre democratie, suspiciunea fata de celalalt se reflecta in conceptia populatiei. Astfel, opt din zece romani cred ca majoritatea oamenilor incearca sa profite de pe urma celorlalti, ceea ce reprezinta o pondere covarsitoare care ne transforma intr-o societate lipsita de solidaritate.
Acelasi studiu arata ca patru din zece romani nu se simt in siguranta in Romania, iar principalul motiv il reprezinta infractionalitatea crescuta. Totusi, cele mai multe motive invocate de romani tin de latura economica. Starea de nesiguranta este provocata de greutatile financiare, nesiguranta locului de munca sau problemele de sanatate. Intr-o mai mica masura, respondentii invoca la motive de nesiguranta coruptia, problemele cu care se confrunta tara sau conducerea statului. IRES concluzioneaza ca sentimentul general de siguranta pare sa fie mai crescut in cazul oamenilor cu studii superioare, al celor care locuiesc la oras, dar mai ales al romanilor din Transilvania si Banat.
Noua din zece romani cred ca e greu sa cresti un copil
IRES a cuantificat si greutatile de viata ale populatiei Romaniei, si acestea fiind in directa corelatie cu bunastarea sau, mai degraba, lipsa acesteia. Rezultatele sunt negative si aici, 94 dintre persoanele intervievate considerand ca in momentul de fata este greu sau foarte greu sa iti cumperi o casa in Romania, iar 93 la suta cred acelasi lucru despre a castiga mai multi bani. Un procent la fel de mare, 86 la suta, este de parere ca nu se poate obtine un trai decent in tara noastra, iar 74 la suta – ca este foarte greu sa-ti deschizi o afacere. In ceea ce priveste drepturile, 79 la suta dintre romani se plang de greutatea de a inainta o plangere cand drepturile le sunt incalcate. Un rezultat aproape tragic priveste posibilitatea de a oferi o viata buna copiilor din Romania. Astfel, noua din zece romani spun ca este foarte greu sa cresti un copil fara sa ii lipseasca nimic.
Romanii se multumesc cu bani marunti
Desi cea mai importanta cauza a nemultumirii populatiei este cauzata de veniturile scazute, majoritatea romanilor s-ar multumi cu un salariu de pana la 2.000 de lei (63 la suta). Pentru un salariu cuprins intre 2.001 si 3.000 de lei opteaza 23 la suta dintre romani, iar pentru un salariu de 3.001-4.000 de lei se pronunta sapte la suta dintre respondenti. Doar intr-un procent de trei la suta considera ca un trai decent este oferit de un salariu peste 4.000 de lei (aproximativ 1.000 de euro).
Pensionarii sunt chiar mai usor de multumit, 62 la suta dintre respondenti declarand ca s-ar multumi cu o pensie de pana de pana la 1.500 de lei, in timp ce 23 la suta spun ca ar avea nevoie de un venit situat intre 1.501 si 2.000 de lei. Pentru o pensie cuprinsa intre 2.001 si 3.000 de lei opteaza noua procente, iar pentru o suma ce depaseste 3.000 de lei se pronunta doar trei la suta dintre cei intervievati.

Economia se reaseaza odata cu schimbarea mentalitatii
Datele culese de IRES au fost comentate, pentru Graiul Salajului, de catre doctorul in economie Vasile Padurean. Potrivit acestuia, nu mai putem vorbi despre o perceptie asupra economiei, ci exista o realitate care ne inconjoara si careia ii suntem ancorati. „Traim in prezent o realitate economica dificila, nu mai este nevoie sa o percepem, pentru ca se manifesta de cativa ani de zile , cu precadere incepand cu anul 2008, 2009, dar mai ales 2010”, puncteaza dr. ec. Vasile Padurean. Totodata, economistul salajean crede ca perspectiva de evolutie pozitiva a economiei noastre nu este incurajatoare. „Economia romaneasca se aseaza pe alte coordonate. Probabil ca vom asista in urmatorii cinci ani la o asezare a situatiei economice intr-un raport mai fidel fata de cantitatea de munca pe care o depun oamenii in perioada urmatoare. Cred ca vom scapa de o perioada speculativa, respectiv de economia bazata pe specula si castiguri fara suport economic real, pe rezultate economice care nu intotdeauna exprima cantitatea de munca depusa si mai ales calitatea acesteia”, precizeaza Vasile Padurean.
In ceea ce priveste presiunea la care este supusa populatia din cauza lipsei minimului necesar pentru un trai decent, economistul Vasile Padurean crede ca problemele existentiale marcheaza viata profesionala si pe cea personala a romanilor, iar aceasta este o realitate pe care o resimtim fiecare dintre noi. „In perspectiva, fiecare dintre noi, fara un efort sustinut, nu mai putem avea pretentia nici macar la un trai decent. Aceasta nu este neaparat o viziune pesimista. In plan personal, fiecare dintre noi trebuie sa fie constient ca trebuie sa depuna un efort considerabil, in mod cert mai mare decat pana acum, astfel incat sa poata avea pretentia la un trai decent. Nivel de trai care nu se poate raporta neaparat la 2.000 de lei, la o suma mai mare sau mai mica. Din pacate, multi dintre romani se complac sa traiasca si sub limita unui trai decent, daca acest lucru inseamna o cantitate de munca mai mica”, precizeaza Vasile Padurean. In opinia acestuia, exista un numar important de cetateni pentru care o suma de 1.000 de euro reprezinta echivalentul unui trai decent, dar pentru aceasta suma depun un efort considerabil in mod constient.
Referitor la lipsa de incredere declarata de romani in persoanele cu care vin in contact, dr. ec. Vasile Padurean spune ca este o obisnuinta a cetateanului care in 20 de ani de tranzitie, dupa o perioada de 50 de ani de trai in conditii egalitariste din punct de vedere economic, n-a reusit sa deprinda o altfel de mentalitate, respectiv aceea de a reusi prin ei insisi, nu prin efortul altuia. „Aceasta atitudine face ca si astazi foarte multi romani sa exceleze prin a cere orice de la oricine, dar niciodata de la ei insisi”, opineaza Padurean. Si in mediul economic exista tentatia „tepuirii”. „Cred ca a ajuns la apogeu in societatea romaneasca. Important este ca acum, actorii din mediul economic, dar si institutiile care crediteaza mediul de afaceri, inclusiv statul, au inteles ca acest fenomen trebuie sa capete un pronuntat caracter descendent. Altminteri nu vom face decat sa perseveram in proliferarea unui climat economic si social care nu concorda in niciun fel cu aspiratiile viitoare ale romanilor”, a concluzionat dr. ec. Vasile Padurean.