Consilierii din cadrul Serviciului de Probațiune Sălaj, alături de colegii lor din toată țara, angajați ai Ministerului Justiției și Direcţiei Naționale de Probaţiune, au intrat luni, 26 septembrie, în grevă japoneză.

Aceștia sunt nemulțumiți de salariile pe care le primesc, în comparație cu alți funcționari din justiție, și cer remedierea inechităților existente în cel mai scurt timp.

Greva japoneză durează până în data de 30 septembrie, fără întreruperea activității.

Solicitările consilierilor de probaţiune vizează, în primul rând, organizarea unei întâlniri, de urgenţă, cu ministrul Muncii și Solidarității Sociale, cu ministrul Finanţelor precum și cu reprezentanţii SNCSP, cu scopul adoptării unei OUG prin care să se remedieze inechităţile salariale existente la nivelul sistemului de probaţiune, eliminând în acest sens discriminarea făcută personalului de probaţiune în raport cu alte categorii din familia ocupaţională „Justiţie”.

O altă solicitare se referă la adoptarea de urgenţă a proiectului de lege privind statutul consilierilor de probaţiune.

“Sistemul de probaţiune este singura instituţie din cadrul justiţiei care are în sarcină punerea în executare a sancțiunilor penale neprivative de libertate, a căror pondere este una semnificativă în lumina noii legislații penale (în prezent 688 de consilieri de probaţiune supraveghează peste 100.000 de persoane care au suferit sancțiuni penale neprivative de libertate).

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a apreciat în hotărârea pilot din 25 aprilie 2017 în cauzele conexate Rezmiveș și alții împotriva României, că una dintre măsurile generale care trebuie puse în aplicare, în vederea reducerii supraaglomerării carcerale şi a condițiilor inadecvate de detenţie (paragraful 114 coroborat cu 118 din hotărâre) este asigurarea unei funcționări eficiente a sistemului de probaţiune, la care se adaugă aspectele privind probaţiunea, astfel cum au fost acestea reflectate în Calendarul de măsuri 2018 – 2024 pentru soluţionarea supra-aglomerării carcerale și a condiţiilor de detenţie, adoptat de Guvernul României, în executarea hotărârii-pilot Rezmiveș și alții împotriva României.

Consolidarea sistemului de probaţiune a fost asumată la nivel programatic ca formă de diminuare a populaţiei din penitenciare, acesta fiind un punct distinct în cadrul capitolului <Justiţie> din Programul de guvernare 2018-2020″, spune Sindicatul Național al Consilierilor din Serviciile de Probațiune.

Pe de altă parte, standardele acestei profesii și condițiile de angajare sunt printre cele mai stricte din sistem, în timp ce salariile sunt abia la jumătate, comparativ cu alte categorii profesionale din domeniu, susțin consilierii de probațiune.

“Cu toate acestea, realitatea arată că personalul de probaţiune nu are un statut conform cu noua lege de funcționare, că volumul sarcinilor rămâne, chiar și în condițiile alocării noilor posturi, unul foarte mare față de normele europene, că responsabilitățile și importanţa acestui serviciu public nu se reflectă în poziţia pe care o are în sistemul de justiție românesc, fiind clasat printre ultimele categorii ale acestuia, că nivelul de remunerare este unul incompatibil cu statutul și natura activităţilor, fiind situat la jumătate față de veniturile aferente altor categorii de specialişti din justiție.

În ceea ce privește condiţiile de angajare și standardele profesiei, acestea sunt singurele care corespund cu recomandările europene, fiind printre cele mai exigente din sistem, fapt ce subliniază, o dată în plus, discrepanța dintre drepturi şi îndatoriri”, precizează aceeași sursă.