Colecția de artă contemporană a Muzeului Județean de Istorie și Artă Zalău deține câteva picturi în care este reprezentat orașul Zalău, peisaje care au intrat în patrimoniul muzeului în cadrul unui lot de nouă piese transferate de la Comitetul de Cultură şi Educaţie Socialistă al judeţului Sălaj cu dispoziţia nr. 5 din 20.04.1977.

”Titlurile picturilor, ca de exemplu Omagiu Zalăului, sau Centrul Zalăului, Măgura Șimleului, ne îngăduie să credem că aceste picturi au ajuns la Zalău cu ocazia unor evenimente organizate în tematica istoriei sălăjene și a prezentului acestei regiuni. Căutând răspunsul la întrebarea referitoare la pretextul realizării picturilor, am verificat indiciile de pe lucrări: clădire istorică, peisaj cu case vechi, compoziție cu iz istoric, portrete de personalități istorice dar și blocuri nou construite. Observăm totodată că mai multe lucrări sunt datate cu anul 1976, iar pe lucrarea artistului Toma Hirth: Omagiu Zalăului, apare inscripția Zylah 1473,respectiv Zalău 1976. Diferența de 503 ani între cele două nu justifică vreo aniversare rotundă, întrucât cei 500 de ani de la momentul când regele Matia Corvin acordă Zalăului statutul de oppidum, adică oraș-târg, aveau relevanță cu trei ani în urmă, în anul 1973. Anul 1976 de pe lucrare ne va trimite spre evenimentele decurse la Zalău în anul respectiv”, povestește Szabo Attila, șeful secției de Artă din cadrul Muzeului.

Documentându-se în acest sens, specialistul în artă de la Muzeu a aflat că în 1976 a avut loc un eveniment social de maximă importanță cultural-politică în ochii puterii acelor vremuri, și anume dezvelirea monumentului de la Guruslău, ridicat în cinstea lui Mihai Viteazu, împlinindu-se atunci 375 de ani de la bătălia dintre oștile lui Mihai Viteazu și Sigismund Báthory, desfășurată pe un câmp de lângă satul Guruslău din Sălaj.

”Cu această ocazie au avut loc la în reședința județului, la Zalău, comunicări științifice de natură istorică. Astfel, avem motiv să credem că suita de piese – chiar dacă nu forma o expoziție organizată – trebuia să fi fost un material trimis de artiști la o comandă oficială aferentă evenimentelor comemorative din 1976. Credem acest lucru cu atât mai mult cu cât tematica acestor picturi de referință sălăjeană nu se rezumă doar la peisaje despre Zalău sau Șimleu Silvaniei, ci prezintă compoziții istorice și portrete ale unor personaje istorice”, spune Szabo Attila.

Specialistul în artă de la MJIAZ mai arată că piesele lotului provin de la artiști plastici dintre care mai mulți au avut o activitate artistică deosebită la nivel național, atât în plan cultural, cât și educativ: Natalia Brodeală: Centrul Zalăului (ulei pe pânză), Edith Gross Orăscu: Case din Zalău (ulei pe pânză), Emil Aniței: Măgura Șimleului (ulei pe pânză), Alexandru Szőcs: Culesul piersicilor (ulei pe pânză), Ion Mitrea: Gelu (ulei pe pânză), Bardócz Ludovic: Dac liber (monotipie), Elaș Leonid: Arhitectură nouă din Zalău (ulei pe pânză), Toma Hirth: Omagiu Zalăului (ulei pe pânză) sau Cornelia Daneț: Centrul Zalăului (ulei pe pfl). Aceste lucrări au intrat mai apoi în patrimoniul muzeal și au îmbogățit colecția de artă a comunității sălăjene.

Post Views: 141