Două informații interesante au venit de la lideri politici de vârf din România, respectiv de la președintele Klaus Iohannis și de la președintele USR, Dacian Cioloș.

Iohannis anunță începerea negocierilor de aderare a României la OCDE

Vestea ”caldă” vine de la președintele României, Klaus Iohannis. Într-o postare pe Twitter, președintele spune că salută începerea negocierilor de aderare a României la Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) și mulțumește statelor care susțin candidatura țării noastre ”Rămânem angajați să urmărim obiectivul aderării la OCDE, cu energie și determinare”, mai spune președintele Iohannis.

Analiștii spun că începerea negocierilor aderării României la OCDE este o veste foarte bună, fiind cel mai important eveniment de la aderarea la Uniunea Europeană.

OCDE este un for interguvernamental care are ca obiect de activitate identificarea, diseminarea şi evaluarea aplicării politicilor publice optime pentru asigurarea creşterii economice, prosperității şi dezvoltării sustenabile în rândul statelor membre, precum şi la nivel global. OCDE îşi orientează activitatea în patru direcţii prioritare: (re)stabilirea încrederii în piaţă prin eficientizarea şi nivelarea mecanismelor care o fac să funcţioneze, îmbunătăţirea şi consolidarea politicilor fiscale naţionale, promovarea inovaţiei în economie și valorificarea capitalului uman prin capacitarea forţei de muncă. OCDE promovează cu precădere reforme structurale, printr-o agendă socială axată pe combaterea inegalităţilor şi dezvoltarea durabilă. De peste cinzeci de ani, OCDE constituie o autoritate recunoscută în plan internațional în domeniul elaborării de analize, recomandări, date comparative și statistici economice și sociale. Cei 37 de membri ai OCDE (din care majoritatea europeni – 24) sunt state dezvoltate, deţinând peste 70% din producţia şi comerţul globale şi 90% din nivelul mondial al investiţiilor străine directe.

Procedurile de extindere ale OCDE sunt specifice, diferenţiindu-se de cele ale altor organizaţii. După ce membrii agreează iniţierea unui nou „val de extindere”, Consiliul OCDE adoptă decizia oficială a lansării invitaţiilor de aderare şi a începerii negocierilor, în baza unui calendar de aderare. Deciziile Consiliului OCDE privind un anumit „val de extindere” pot fi luate în bloc sau defalcat/etapizat, în funcţie de nivelul de pregătire al candidaților şi de susţinerea politică din cadrul organizaţiei: pentru unii candidaţi se decide lansarea invitaţiei de aderare, pentru alţii se decide continuarea evaluării stadiului de pregătire în scopul lansării ulterioare a invitaţiei. Cel mai recent asemenea val de extindere a fost lansat în anul 2013, când reuniunea ministerială a Consiliului OCDE a decis iniţierea imediată a negocierilor pentru elaborarea condiţiilor şi calendarului de aderare a Columbiei şi Letoniei (Letonia a aderat în 2016); analiza stadiului de pregătire a Lituaniei şi Costa Ricăi în scopul lansării invitaţiei de aderare în 2015 (în aprilie 2015, Costa Rica şi Lituania au primit invitaţia oficială de aderare; Lituania a devenit oficial membru în iunie 2018).

Criteriile de aderare la OCDE au fost stabilite în 2004 (cunoscute sub numele de criteriile Noboru) şi revizuite recent, în iunie 2017, ca urmare a finalizării activității unui grup de reflecție asupra viitorului organizației, constituit prin decizie a Conferinței Ministeriale OCDE din iunie 2016. Cele 4 criterii tehnice generale stipulate în Raportul Noboru (2004) sunt următoarele: Apartenenţa la un set comun de valori şi principii (like-mindedness): principiile democraţiei şi ale economiei de piaţă, performanţă economică, buna guvernanţă şi statul de drept, drepturile omului, participare activă la organizaţiile internaţionale şi regionale relevante, asistenţa pentru dezvoltare, respectarea acquis-ului OCDE. Statutul de jucător semnificativ (significant player): contribuţia efectivă la procesul de peer learning din OCDE şi capacitatea de a influenţa pozitiv deciziile structurilor organizaţiei. Beneficiul reciproc (mutual benefit): aderarea la OCDE trebuie să conducă la efecte pozitive atât asupra candidatului, cât şi asupra organizaţiei. Considerente globale (global considerations): reflectă relevanţa candidatului pentru aspiraţia organizaţiei de a dezvolta politici globale şi include principiul diversităţii geografice.

Dacian Cioloș ne reamintește cât de corupți suntem, ca țară

Informația ca un duș rece vine de la Dacian Cioloș, care citează rezultatele raportului Transparency International, care ne păstrează ca țară în topul celor mai corupte state.

”Rămânem între cele mai corupte ţări din Uniunea Europeană, alături de Ungaria şi Bulgaria, în topul alcătuit de Transparency International. Suntem alături de Ungaria și Bulgaria, cu același scor înregistrat de China, dar în urma unor țări cum sunt Cuba, Rwanda sau Qatar. Nu e o uimire, nu descoperim roata încă o dată, doar ni se confirmă că ceea ce pornisem cu mult succes la un moment dat în lupta noastră anticorupție a eșuat și clasa politică s-a întors la ceea ce știe să facă mai bine: combinații politice și mufarea afacerilor personale la bugetul de stat. Nu întâmplător suntem captivi unei coaliții între PSD și PNL, care ne amintește de politica de acum 10 sau 20 de ani. Ne găsim într-un cerc vicios din care nu reușim să ieșim. Ca orice încercare de modernizare sau de reformare a statului și societății, se începe cu entuziasm și se termină în blazare și autoironie. Lupta anticorupție este luată în derâdere și ignorată pe agenda politică din România de astăzi, când a fost înlocuită aproape complet de oamenii PSD și PNL care fură, dar și fac, după cum circulă legenda în societatea noastră. În timp ce ne prefacem că albul e negru și noaptea e zi, confundăm anticorupția cu excesul statului împotriva unor afaceriști care numai curați nu sunt, considerăm că măsurile luate în criza sanitară sunt excese totalitare, ne uităm la politicieni care se dau drept lideri de sindicat ca la reprezentanți legitimi ai muncitorilor și ne închipuim că propaganda e jurnalism de calitate. Confuzia trebuie eliminată odată pentru totdeauna, dacă vrem să avem o viață normală în România. Corupția e hoție și hoția se traduce în sărăcie, în viață grea și mizeră pentru oamenii normali. La fel cum naționalismul și populismul din politica românească nu au nicio legătură cu patriotismul. Reforma despre care vorbim de atâția ani trebuie să înceapă cu noi înșine, la nivel social, să convingem tot mai mulți oameni să nu lase propria suferință să îi facă să confunde derapajele unor oameni cu agendă proprie cu acte de caritate și empatie. Misiunea noastră, la USR, trebuie să se concentreze exact în această direcție. Nicio măsură de politici publice nu va avea succes în România până când nu vom schimba percepția publică asupra unor acte de corupție și populism, care au menirea de a acoperi hoția și incompetența”, spune Dacian Cioloș.

Post Views: 87