Aproape 70 la sută dintre profesori vor grevă generală

Peste 67 la sută dintre profesori susţin declanşarea grevei generale, conform chestionarului realizat de Federaţia Sindicatelor din Educaţie ”Spiru Haret”, Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ şi Federaţia Naţională Sindicală ”Alma Mater”. Sondajul a fost realizat de cele trei federații sindicale în perioada 13-21 decembrie. Potrivit Agerpres, un număr de 32.744 de angajați din educație au răspuns la chestionar. Dintre aceştia, doar 32,5% s-au declarat împotriva propunerii, iar 67,5 la sută sunt de acord cu greva generală chiar și în condițiile în care nu ar primi salariu pe perioada grevei.

În cadrul aceluiași chestionar, 77,8 la sută dintre respondenţi s-au declarat de acord cu măsura de a nu închide situaţia şcolară a elevilor în semestrul I. La această întrebare au răspuns 29.325 de persoane, iar 22 la sută dintre aceștia nu au fost de acord cu măsura.

Autorii sondajului au subliniat încă din testul întrebării că, în cazul grevei, angajaţii nu ar primi salariu. În condițiile în care de luni, 10 ianuarie, profesorii ar intra în grevă, elevii de gimnaziu și liceu ar avea parte de o nouă vacanță, iar preșcolarii și elevii din ciclul primar, de o vacanță prelungită.

Care sunt nemulțumirile profesorilor

Frământările în sistemul românesc de Educație au început la finele anului 2021, dar au continuat și în prima zi de școală din acest an.

Înainte de Crăciun, cele trei blocuri sindicale amintite au organizat proteste timp de trei zile consecutiv în Piața Victoriei. Reacțiile membrilor de sindicate au venit la scurt timp  după ce Guvernul a aprobat creșterea doar cu o pătrime din diferența între grila prevăzută de Legea 153 și salariul din prezent. Asta în condițiile în care surse guvernamentale le asigurau majorările conform grilei de la 1 ianuarie 2022, iar la câteva zile mai târziu, Ministerul Finanțelor a venit cu răzgândeala. Inițial, propunerea Ministerului Finanțelor era înghețarea salariilor din Învățământ, iar ulterior Guvenul a aprobat majorarea salarială cu doar un sfert din ce prevedea legea salarizării unitare.

Liderul Federației Sindicatelor Libere din Învățământ, Simion Hăncescu, a declarat că „oamenii sunt hotărâți să ajungă la grevă general”. Prin protestele deja organizate la finalul anului trecut sindicaliștii și-au propus ”să tragă un semnal de alarmă că domeniul învățământului este unul dintre cele mai dinamice din sistemul bugetar, care ar putea să contribuie la progresul acestei societăți”, a declarat și Cornelia Popa Stavri, vicepreședinta FSLI.

Concret, profesorii ar fi trebuit să primească începând cu 1 ianuarie o majorare de 16 la sută a salariilor de bază, în medie, pentru a ajunge la sumele din grila de salarizare prevăzută de Legea 153/2017. Această majorare ar fi trebuit să fie acordată încă din 2020, dar a fost amânată de Guvernele Orban și Cîțu, fiind acum din nou amânată parțial de Guvernul Ciucă.

FSLI: Profesorii României, printre cei mai săraci europeni

 În Ajunul Crăciunului, liderii FSLI au lansat un comunicat de presă în care au expus situația în care se regăsesc cadrele didactice și personalul auxiliar din școlile României.

”Mulți dintre ei vor avea ce să pună pe masa de Crăciun doar cu ajutorul rudelor! Protestele din ultimile trei zile organizate de federațiile sindicale din educație sunt un semnal puternic pe care vrem să îl tragem nu doar în fața guvernanților, ci și a opiniei publice! Majorările salariale solicitate de către noi și care sunt prevăzute de legislația în vigoare nu sunt un moft, ci O NEVOIE REALĂ! Fără aceste majorări, în contextul scumpirilor deja existente la utilități și alimente, peste 70% dintre salariații din învățământ vor fi la limita subzistenței!

Primul prag al degradării financiare va fi resimțit chiar acum, de Crăciun!

Gândiți-vă cum se poate trăi lunar cu un câștig salarial de 2.300 de lei? Acesta este venitul unui cadru didactic tânăr, din care plătește aproximativ 1.000 de lei pentru energie electrică, gaze naturale, abonament TV/internet, apă curentă, utilitățile la comun și abonamentul la telefon. Din 1.300 de lei rămași, acest cadru didactic trebuie să trăiască zilnic cu aproximativ 43 de lei. Ce își poate cumpăra un om pentru Crăciun cu această sumă? Ce poate să pună pe masă? Poate să ofere cadouri? Poate să își împodobească un brad? Răspunsul este unul singur! NIMIC din tot ce ar trebui să aducă bucurie cu ocazia sărbătorilor de iarnă nu este accesbil unui astfel de salariat!”, spun liderii sindicali.

Calculul acestora a mers și mai departe, evocând situația dacă profesorul are de plătit și o chirie.

”În acest caz am vorbi despre cheltuieli în plus de aproximativ 300 de euro pe lună. Dacă adăugăm aici utilitățile, profesorul nostru are de scos din buzunar, lunar, 2.500 de lei, în condițiile în care venitul său este de 2.300 de lei. Deja are nevoie de subvenție! Bani pentru sărbători? Subvenție!

Se poate chiar mai rău de atât! Gândiți-vă cum se poate trăi cu 15 lei pe zi, după plata utilităților, dintr-un venit de 1.600-1.800 de lei/ lună, cât încasează personalul nedidactic: îngrijitoare, muncitori calificați etc, fără de care nu putem concepe funcționarea unei unități de învățământ?

România a reușit din nou, ca urmare a proastei guvernări, a nepăsării și a nepriceperii clasei politice, să atingă o nouă performanță: profesorii noștri sunt printre cei mai săraci salariați din întreaga Europă!

Oameni care fac parte din elita societății nu au bani suficienți de întreținere, de mâncare sau haine și așteaptă ajutorul familiei sau <pomana statului> prin subvenții! Ei sunt cei care nici măcar nu se pot angaja la un credit ipotecar prin care să își poată achiziționa propria locuință. Ei sunt cei care și-au permis unul sau doi ani să plece în concedii doar pentru că au fost acordate vouchere de vacanță! Ei sunt profesorii României! Nu cerem milă și nici nu ne pierdem decența, cerem doar să fim tratați cu respectul cuvenit acestei profesii nobile!

Singurul specialist care are o <soluție> în acest caz este domnul Florin Cîțu. Domnia sa a afirmat la un moment dat că <se constată o creștere puternică a puterii de cumpărare a românilor>!?, asta în condițiile în care salariile au înghețat și prețurile au crescut. Este de așteptat ca domnul Florin Cîțu să fie propus pentru Premiul Nobel la Economie, pentru această <teorie miraculoasă> și antidot care va salva omenirea de la sărăcie. Dacă nu există subvenție așa cum știm deja că nu este în multe cazuri, avem imaginea dezastrului în ceea ce privește salarizarea în învățământ. Cu siguranță, în apărarea lor, guvernanții vor veni să spună despre salariile de peste 4.000 de lei din educație. Singurii care au aceste venituri sunt cei puțini – profesorii care se află în pragul pensionării, dar care vor deveni curând pensionarii săraci ai României. Ei sunt singurii care își vor permite <marele lux> ca la masa de Crăciun să aibă un cozonac și câteva alimente tradiționale. Dacă și cu această imagine generală asupra statutului social al salariațílor din învățământ guvernanții vor rămâne indiferenți, atunci suntem convinși că o grevă generală ar fi soluția care ar putea să îi… sensibilizeze!”, a declarat Simion Hancescu, președinte FSLI.

Luni s-a protestat ”Cu Sorcova la Minister”

Prima zi de școală din acest an, 3 ianuarie, a reprezentat zi de protest al elevilor și profesorilor în fața Ministerului Educației. Practic, Sorcova lor pentru decidenții din Educație a reprezentat o formă de a-și spune nemulțumirile în privința schimbării din mers a structurii anului școlar.

Faptul că Ministerul a decis scurtarea vacanței de iarnă și eliminarea vacanței intersemestriale, în condițiile în care unele școli nu au nici măcar căldură în sălile de clasă, dar și lipsa de predictibilitate a sistemului, sunt câteva dintre cauzele formelor de protest pe toate palierele sistemului de Educație.

”Elevii nu reprezintă o prioritate pentru Ministerul Educației, de aceea ne aflăm aici”, spunea reprezentantul unei asociații de elevi. Opiniile elevilor nu au fost combătute, iar singura reacție din partea oficialilor a fost a secretarului de stat Sorin Ion:

”În mare, pozițiile nu sunt diametral opuse în niciun caz. Dacă am schimba astăzi structura anului școlar, am fi acuzați iar de lipsa de predictibilitate”.

Concluzia este că modificările nu se fac deși sunt necesare, mai ales pe fondul creșterii alarmante a cazurilor de Covid-19 în toată țara, iar în Valul 5 al pandemiei copiii sunt cei mai vulnerabili, după cum spun specialiștii la unison.

Semestrul I se termină pe 14 ianuarie, iar elevii mai au la dispoziţie doar un weekend pentru odihnă. Pe 17 ianuarie ar urma să înceapă semestrul al doilea. Calendar oficial, în cazul în care profesorii nu intră în grevă din 10 ianuarie.