Pregătiria mesei de Paşte, de la cumpărături pană la gătit, este principala preocupare a sălăjenilor in aceste zile.
Tradiţia vopsirii ouălor este strict legată de patimile lui Iisus Hristos. Oul, el insuşi purtător de viaţă, este simbolul regenerării, al purificării şi al veşniciei. De aceea, cand se sparg ouăle prin ciocnire, se spune: „Hristos a Inviat!”, „Adevărat a Inviat!”. De obicei ele se vopsesc in Joia Mare, in culoare roşie, simbolizand sangele lui Iisus vărsat pe Cruce.
Ouăle se pot vopsi cu vopsea specială pentru ouă, sau natural, folosind legumele din cămară. Pentru a obţine culoarea roz sau roşu se poate folosi sfeclă roşie sau coji de ceapă roşie, morcovi pentru portocaliu, cafea pentru maro, frunze de nuc pentru verde, sau coji de ceapă pentru galben sau vişiniu. Intensitatea culorii se reglează utilizand o cantitate mai mare sau mai mică de ingrediente.
Mai puteţi adăuga in coş ouă multicolore, vopsite cu hartie creponată. Fierbeţi ouăle, şi le infăşuraţi (calde) in hartie creponată de diverse culori, după care le daţi prin oţet. După 10 minute le desfaceţi şi veţi vedea rezultatul.
Indiferent de ce modalitate alegeţi, ouăle trebuie spălate cu apă călduţă şi detergent de vase. După ce sunt bine spălate, se pun la fiert in apă cu puţină sare şi cateva linguri de oţet. Dacă se foloseşte o vopsea artificială, se recomandă ca ouăle să nu se fiarbă in ea pentru ca substanţele chimice să nu pătrundă in interiorul oului.
Natura oferă posibilitatea de a face pe ouă modele simple. Culegeţi din grădină trifoi, frunze de pătrunjel sau alte plante. Se pun pe ou după imaginaţie şi se leagă intr-un ciorap de mătase, după care se pun in vopsea. Cand sunt gata, se desface ciorapul, se dezlipesc frunzele, iar apoi se ung cu slănină pentru luciu.
Mielul nevinovat, jertfit in fiecare an pe masa de Paşti
Mielul il simbolizează chiar pe Iisus Hristos, Mantuitorul nostru, care S-a jertfit pentru păcatele lumii şi a murit pe cruce ca un miel nevinovat. Rugăciunile pentru binecuvantarea mieilor datează din secolul XVII. Ulterior, mielul fript a devenit felul principal al mesei de Paşte. Pe piaţa din Sălaj, mielul se vinde la preţul de 12 de lei/kilogram viu şi 20 de lei/kilogram carcasă. Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Sălaj a avizat trei spaţii temporare pentru sacrificarea mieilor, pentru o perioadă de 10 zile, la societăţile comerciale Abator Ovicarn din localitatea Hereclean, Siciliana SRL – oraşul Şimleu Silvaniei şi Cerespan SRL – oraşul Jibou.
Aranjarea mesei de Paşti
Masa de Paşti nu trebuie să fie foarte incărcată. Cu puţin efort şi multă creativitate veti aduce bucuria in inimile celor dragi. Important este să aşezaţi totul cu gust şi cu multă dăruire! Faţa de masă poate fi decorată cu motive de Paşti, iepuraşi sau ouă colorate dacă aveţi la masă familia sau prietenii, şi simplă, albă, dacă masa este una mai formală. Pentru a obţine efectul dorit, armonizaţi faţa de masă cu vesela şi tacamurile. Atenţie insă, să nu fie prea incărcată. Folosiţii culori vii, in concordanţă cu anotimpul primăvara. Verdeaţa nu trebuie să lipsească de pe masa de Paşti. Aşezaţi in mijloc o vază mică cu flori de primăvară, de preferinţă lalele sau narcise.
Painea şi ouăle roşii se aşază fiecare in coşuleţe impletite. Tapetaţi coşul pentru ouă cu iarbă verde şi ataşaţi-i un fluturaş, puişor sau iepuraş ornamental – le găsiţi in magazinele de artizanat. In vecinătatea lor aşezaţi o farfurie cu pască şi cozonac. Nu folosiţi lumanări parfumate, aroma lor intrand in conflict cu a mancării.
Recomandarea bucătarului Mircea Groza
Friptură de miel cu podbal

Podbalul e una dintre plantele care ne bucură primăverile, alături de spanac, ştevie, urzici, năsturei sau macriş. I se mai spune brusture alb sau brusture de rau. Are gustul uşor amărui din pricina taninului pe care-l conţin frunzele. E bun de leac, dar şi in mancare. Alături de tradiţionala carne de miel, Mircea Groza recomandă următoarea reţetă pentru masa de Paşti.
Ingriediente principale: miel (pulpă şi spată, părţile cele mai fragede), ceapă verde, usturoi verde, sare.
Se iau bucaţi mai mărişoare de carne de miel, se sărează şi se prăjesc pe toate părţile in unt şi grăsime de porc. La urmă, se adaugă ceapa verde şi usturoiul. Operaţiunea durează cam şase – şapte minute. Tigaia cu mielul se acoperă şi se dă la cuptor pentru 40 de minute, la foc potolit. Va rezulta o friptură suculentă insoţită de un sos consistent, cu parfum de primăvară.
Pentru prepararea podbalului avem nevoie de podbal, sare, piper, ceapă verde, făină şi smantană. Podbalul se spală bine şi se opăreşte, apoi se toacă mărunt. Ceapa se toacă, se căleşte. După ce s-a inmuiat, se adaugă făina care se căleşte şi ea. Se adaugă smantana şi podbalul opărit şi tocat. Se lasă să dea un clocot.
Se aşează sosul de podbal in farfurie, langă friptura de miel.

Sălăjenii au dat asaltul la cumpărături
In Piaţa Agroalimentară Centrală, zeci de zălăuani se orientau, ieri, in funcţie de preţuri să işi cumpere zarzavaturile necesare pentru masa de Paşte. „Mă gandesc să cumpăr tot ce imi trebuie pentru ciorbă, friptură. Aici găsesc şi produse autentice din Sălaj, iar apoi mă pot apuca de gătit, ne spune o pensionară. Preţurile la verdeţuri au pornit de la un leu, legătura de ceapă verde şi ridichi. Cu 1,5 lei se poate cumpăra o legătură de salată, cu doi lei kilogramul de cartofi şi patru lei spanacul. Varza de anul acesta se cumpără la cinci lei kilogramul, iar roşii şi castraveţii la 7,5 lei. Legătura de mărăr, leuştean sau pătrunjel costă cate un leu.

Comercianţii şi-au scos produsele in parcul de marmură
Pe platoul de marmură din centrul oraşului şi-au făcut apariţia standuri cu tot felul de preparate din carne, de la kaiser şi carnaţi pană la şuncă şi costiţă. „Se simte că vine Paştele, am avut multă lume astăzi, sperăm şi zilele următoare. Unii inlocuiesc carnea de miel cu cea de porc iar alţii cumpără ambele tipuri de carne”, spune Ana M., una dintre vanzătoare.
Masa de Paşte-un preţ cu minim două zerouri
Zălăuanii surprinşi ieri la cumpărături de echipa Graiul Sălajului au spus că pentru cumpărăturile de Paşti vor aloca peste 300 de lei. Cei care stau mai rău cu bugetul au mărturist că nu işi permit să depăşească 100 de lei. „Stau rău cu banii, nu imi ajunge pensia, sper să mă incadrez intr-o sută de lei, că alţi bani nu am”, spune Ioan G., un pensionar. Alţii, nu foarte constranşi de situaţia financiară, au menţionat că nu se pot incadra in suma de 1000 de lei. „Toate cumpărăturile mă vor costa cam 1500 de lei. Aici intră şi preţul mielului, ouăle, comanda de prăjituri, băutura şi alte alimente de care o să am nevoie la meniu”, a spus Florica I., contabilă. Majoritatea au făcut cumpărături peste 300 de lei şi au mărturist că acesta este doar inceputul.
Masă bogată făcută din economii
Cam aşa este la noi la romanii, şi nici zălăuanii nu işi trag de la gură cand vine vorba de mancare. Aceasta este concluzia la care am ajuns după ce am stat de vorbă cu oamenii atat in pieţe, cat şi in faţa supermarketurilor. Toţi au recunoscut că au făcut economie ca de Paşti să poată sparge sute de lei, insă nici unul nu a menţionat că ar renunţa la masa festivă. „Am făcut economie, că fără nu se poate, dar o să avem tot ce trebuie pe sărbători”, ne spune Viorica M. „Vom cheltui cel puţin 500 de lei, am făcut economie că altfel nu aveam de unde să scoatem ataţia bani”, ne dezvăluie şi Mărioara V., o zălăuancă de 52 de ani.

Post Views: 67