Apă pentru toată lumea
La inceputuri apa de la cişmele a fost gratuită. Primarul credea că alegătorii săi vor folosi lichidul compus din doi hidrogeni şi un oxigen, doar pentru băut pentru că are calităţi deosebite şi pentru bucătărie. N-a fost să fie aşa. Oamenii şi-au cumpărat furtunuri, bazine şi butoaie din tablă de mari capa-cităţi şi peste noapte sustrăgeau din reţeaua stradală imense cantităţi de apă pe care o utilizau pentru adăpatul animalelor şi pentru udatul grădinilor de zarzavat. Numai că pentru a ajunge in bazine apa trebuie pompată. Pompele consumă energie electrică. Energia trebuie plătită. Şi uite aşa Primăria din Coşeiu cheltuia sume enor-me din propriul buget pentru apa folosită de cetăţeni. Atunci din ordinul primarului Meseşan cişmelele au fost inchise. Cine dorea apă era obligat să-şi instaleze apometre la intrarea conductei in gospodărie. La inceput oamenii au cam făcut nazuri, dar apoi au inţeles că tot ce se consumă trebuie plătit. Intr-adevăr este mai greu să te intorci de la bine (apa gratuită) la rău (apa plătită), dar la ora actuală aproape toate gospo-dăriile din comună au apa contorizată. Sunt peste 600 de abonaţi. Şi fiecare işi chibzuieş-te consumul in funcţie de buget.
Primul proiect de aducţiune a apei din Sălaj

Recent primarului de Coşeiu, Ioan Meseşan i-au fost inmanate intr-un cadru festiv trofeul şi diploma „Primar de trei stele”, de către preşedintele Asociaţiei comunelor din Romania. I se recunosc astfel meritul şi contribuţia pe care le-a pus in slujba comunităţii. Ioan Meseşan se află la cel de al treielea mandat de prim-edil al comunei. Imediat ce s-a instalat in fotoliul de primar, asta in vara anului 2000 a depus un proiect pentru alimentare cu apă a celor trei sate ale comunei Coşeiu, Archid, Chilioara. Proiectul a fost depus prin programul SAPARD – pilot şi a devenit eligibil la sfarşitul anului. De altfel a fost primul proiect de acest gen din Sălaj şi doar trei proiecte la nivel de ţară.
Un proiect de anvergură
Coşeiu se află printre cele 16 comune sălăjene ale căror proiecte pe Măsura 322 – Dezvoltarea şi renovarea satelor au devenit eligibile. Proiectul include asfaltarea a 17 kilometri de drumuri comunale, reabilitarea a două cămine culturale, asfaltarea drumului comunal DC 6 pe o distanţă de 1500 de metri, un after school, construirea a două poduri mari peste valea Chilioarei şi Valea Coşeiului, podeţe pe toate uliţele. Este un proiect integrat de mare anvergură, valoarea inves-tiţiei ridicandu-se la 2,5 milioane de euro. Alte zece proiecte se află in aşteptare, avand diferite obiective, ca de plidă construirea a trei poduri, modernizarea celor trei şcoli din comună, un sediu nou de primărie şi asfaltare drumului Chilioara – Lelei (judeţul Satu Mare).
Fantani, poduri, şcoli
In păşunile comunei au fost realizate cinci aducţiuni de apă şi au fost forate 17 fantani in camp. Cum satul Chilioara a fost izolat timp de două săptămani, datorită năruirii unui pod,a fost construit un pod nou din beton, intr-un timp record. Un alt pod care face legătura spre păşunile Archidului a intrat in funcţiune anul trecut cu fonduri primite prin Ordonanţa de Guvern nr. 7. Două şcoli noi au fost ridicate in satele Archid şi Chilioara in această a treia legislatură a primarului Meseşan. Şcoala gimnazială din centrul comunei a fost şi ea modernizată pentru că in Coşeiu numărul şcolarilor şi cel al grădinarilor nu-i in scădere.
Tunelul din biserică
Cea mai veche inscriere despre Coşeiu datează din 1299, cand aşezarea era cunoscută sub numele de Kusal. Unele documente spun că localitatea avea statut de oraş. Prin secolul al XV-lea aici a fost inălţată o biserică franciscană, astăzi biserica reformată, monument de ahitectură. Din biserică porneşte un tunel, acum infundat, bine camuflat in care se ascundea populaţia din zonă de năvălirile popoarelor migratoare. Datorită rezistenţei rocii, un fel de arină, tunelul nu avea nici o armătură. Nici pivniţele din locul numit Pintişeni, amplasate sub un drum de ţară nu sunt armate, ci săpate direct in arină. Umblă carele pe deasupra, dar ele nu se surpă . Aici se conservă foarte bine legumele, fructele şi mai ales vinul.
In sfarşit, există medic in comună
De mai bine de un deceniu in comuna Coşeiu n-a existat medic de familie. Locaţia fostului dispensar uman a fost retrocedată bisericii catolice. In lipsa medicului sătenii s-au inscris la medici de familie din Zalău sau Hereclean. Printr-o hotărare a Consiliului Local a fost cumpărată o clădire a răposatei cooperative de consum şi s-a amenajat in ea un dispensar uman. Un dispensar uman după toate normele europene. De la intai aprilie noua unitate a inceput să funcţioneze. Medicul Ioana Bianca Dobocan şi asistenta Ioana Ghergheli stau de veghe la starea de sănătate a comunităţii. Pacienţii inscrişi pe la diferiţi medici din Zalău işi aduc fişele la dispensarul din comună şi doctoriţa Dobocaan speră să depăşească numărul de o mie de pacienţi inscrişi. Oamenii sunt mulţumiţi că au medic in comună şi nu mai sunt nevoiţi să bată drumul Zalăului pentru o reţetă sau o consultaţie.
Acum 100 de ani din „Schiţa monografică a Sălagiului” -editată in 1908
„Astăzi Coşeiul are 105 fumuri romaneşti cu 506 suflete gr. cat. Biserica nouă s-a edificat din peatră la anul 1902 cu cheltuiala de peste 8 mii coroane.
Scoala confesională este edificată din peatră in anul 1872 dar n’are invăţător şi astfel copii noştri sunt siliţi a cerceta şcoala ungurească. Dintre adulţi ştiu ceti şi scrie 70 (50 bărbaţi şi 20 femei) Hotarrul este de 1000 de jugăre, dintre cari 750 sunt in mana romanilor. preţul unui jugăr de pămant este de 300 cor.Alegători sunt 30 dintre cari 30 ştiu ceti şi scrie romaneşte iar 20 şi ungureşte”.

Post Views: 53