Redacția
Proiectele prind conturul realităţii
Despre comuna Lozna s-a mai scris in ziarul nostru. Am trecut atunci in revistă realizările şi eşecurile, bunele şi relele. In documentarea mea din această săptămană l-am rugat pe primarul Augustin Sabou să discutăm despre ultimele realizări, ultimele proiecte, stadiul lor de implementare, necazurile cu care se confruntă. Săptă-mana trecută a fost depus la Ministerul Dezvoltării, prin programul Naţional de Dezvoltare Infrastructură proiectul „Modernizare drum comunal DC 30, Lozna – Preluci – Valea Loznei. Un alt proiect cu sorţi de izbandă, proiect simplu, de altfel are ca obiectiv „Alimentarea cu apă pţotabilă a localităţii Valea Loznei”. Si cum in cateva sate primăria a reuşit să introducă sistemul de alimentare cu apă potabilă, recent s-a depus un proiect pentru „Reţea de canalizare in comuna Lozna, judeţul Sălaj”. Este vorba despre aşezările Lozna, Preluci, Valea Leşului. In urmă cu mai bine de un an a fost inaugurată pasarela pietonală peste raul Someş care face legătura intre localităţile Letca şi Lozna. La ora actuală se află in lucru o altă pasarelă pietonală cu acces şi al autoturismelor, tot peste Someş intre Cormeniş şi Răstoci. Dacă mai amintim şi faptul că recent a fost renovat din temelie Căminul cultural din centrul de comună, iar la ora actuală se lucrează la modernizarea sediului primăriei ne putem da seama că edilii din Lozna nu vor să trecă prin viaţa comunităţii ca umbra pe apă.
Pămantul nu te lasă să pieri
Discutand cu Ionuţ Ciupe, inginer in cadrul primăriei, acesta se arăta ingrijorat de faptul că in ultima vreme a scăzut considerabil numărul bovinelor. Dacă există vreo 250 de vaci in toate cele cinci sate ale comunei! In schimb a crescut numărul oilor trecand de 2500. Deţinătorii de bovine din Lozna şi Cormeniş, de pildă nu mai apelează la serviciile ciurdarilor, pentru că efectiv nu există o ciurdă. Oamenii se asociază intre ei şi instalează garduri electrice. In Cormeniş, in zona „Pe faţă”, la Lozna, pe Terti ori pe Steverie gospodarii au inceput deja să instaleze garduri electrice. Sunt costuri mult mai reduse decat cu plata ciurdarului. Ioan Bindiu din Lozna s-a incumetat totuşi să infiinţeze o fermă de vaci. Are la ora actuală 12 capete de bovine, dar ce folos că in comună nu există nici un centru de colectare a laptelui. Pe langă vaci mai deţine şi o fermă avicolă cu 400 de găini ouătoare. „Nu te imbogăţeşti din agricultură, zice omul, dar nici de pierit nu pieri”. Opt cetăţeni din comună au aprobate proiecte pentru Măsura 141 – „Susţinerea fermelor de semisubzistenţă”, dintre care patru sunt pentru creşterea oilor, două pe apicultură, unul pentru pomicultură şi un altul pentru creşterea porcinelor.
Un primar de cinci stele
Chiar zilele acestea prim edilul de Lozna a fost chemat la judeţ pentru a i se inmana trofeul şi diploma ^Primar de cinci stele^. Augustin Sabou conduce destinele comunei de aproape 20 de ani. De profesie inginer zootehnist, primarul Sabou a venit de pe băncile facultăţii direct in Lozna. Şi aici a rămas.Altruist,om de cavant, cu veleităţi de bun gospodar, inginerul zootehnist a caştigat increderea sătenilor şi astfel Augustin Sabou a fost indemnat să păstorească comunitatea. Altfel spus să candideze la funcţia de primar. A reuşit şi şi-a pus toată priceperea in slujba celor ce i-au acordat votul. O dată, de două ori…de cinci ori. In comunităţile mici şi in special in mediul rural nu coloratura politică este prioritară in alegerea edilului ci mai degrabă omul. Omul care să le dea nădejde semenilor săi că ziua de maine nu va fi la fel de posomorată ca cea de azi, că la orizontul existenţei trebuie să apară şi bunăstarea,că vicisitudinile pot fi invinse dacă ai ambiţie, curaj şi pui un dram de suflet.
Legumicultura sau modul de a caştiga existenţa
Adesea in pieţele agro-alimentare ale Zalăului vom intalni roşii de Lozna, vinete de Lozna, ardei de Lozna etc.Numai că drumul de la sămanţă pană la roadele din piaţă e lung şi plin de riscuri. In Lozna majoritatea familiilor de ocupă cu legumicultura pentru consumul propriu. Patru familii, insă practică o legumicultură pe arii mai extinse cu sere pentru producerea răsadurilor şi solarii pentru recolte timpurii. Familiile lui Constantin Petrache, Nicolae Raţ, Liviu Irimuş, Mircea Băltan, din această indeletnicire işi caştigă traiul de zi cu zi. Spun familiile pentru că in truda din sere, solarii sau camp este implicată, in special in perioadele de varf ale plantatului şi recoltatului toată suflarea casei. Nicolae Raţ imi spunea că pericolul care-i pandeşte mai in fiecare an este ingheţul tarziu. Pentru asta şi-a instalat in sere aeroterme care funcţionează pe bază de lemne. Nu sunt costisitoare, dar sunt doar pentru sere. In solarii insă curenţii de aer rece de pe Someş, pun in pericol culturile pană pe la mijlocul lunii mai. Omul din faţa mea trage nădejde că anul acesta va fi un an bun pentru legumicultură.
Nu-i medic de familie in comună
De ani buni, după ce a ieşit la pensie doctorul Turcu, primarul Augustin Sabou incearcă să aducă un medic uman in comună. Nu a reuşit pană acum deşi clădirea dispensarului a fost renovată, există locuinţă pentru medic, există apă şi grupuri sanitare de interior. Problema este că satele comunei s-au depopulat cu timpul, iar persoane asigurate pentru medicul de familie nu ar fi decat vreo 500. Există insă un cabinet stomatologic, unde un medic din Zalău vine de două ori pe săptămană.
In centrul de comună funcţionează un dispensar veterinar. Medicul Mihai Sabou a venit de pe băncile facultăţii aici, in urmă cu un an. Pe langă vegherea stării de sănătate a animalelor tanărul veterinar se ocupă de aprovizionarea cu medicamente şi furaje. Crescătorii de animale din comună au numai cuvinte de laudă despre medicul lor veterinar, care nu refuză solicitările la orice oră din zi sau noapte.
