Autoritatea Electorală Permanentă doreşte introducerea obligaţiei de a oferi garanţii financiare pentru cei care vor să candideze.
Dacă vrei să candidezi, trebuie să oferi garanţii financiare. Cele mai mari garanţii trebuie oferite de cei care vor să candideze la preşedinţie, garanţia financiară oferită fiind echivalentă cu 500 de salarii minime brute pe ţară, asta insemnand aproximativ 83.000 de euro. Dacă e să luăm in considerare declaraţiile preşedintelui Traian Băsescu, potrivit cărora salariul şefului de stat este de aproximativ 1.000 de euro pe lună, acesta ar trebui să pună lunar, timp de şapte ani, leafa primită de la stat, fără a cheltui nimic, pentru a putea candida de preşedinte.
16.000 de euro pentru şefia consiliului judeţean
Candidaţilor la preşedinţie le urmează, din punctul de vedere al garanţiilor oferite, candidaţii la funcţia de preşedinte al Consiliului judeţean, care trebuie să plătească 100 de salarii de bază minime brute pe ţară. Garanţia pe care trebuie s-o ofere candidaţii la funcţia de primar scade in funcţie de unitatea admnistrativă, ajungand ca un candidat la funcţia de primar al unei comune să aibă nevoie de o garanţie echivalentă cu cinci salarii de bază minime brute pe ţară. Un candidat la funcţia de primar al unui municipiu reşedinţă de judeţ trebuie să depună 50 de salarii de bază minime brute pe ţară, iar cei care aspiră la scaunul de primar al unui oraş vor depune 30 de salarii de bază minime brute pe ţară. Candidaţii pentru un loc in Parlament, fie el de deputat sau senator, scot din buzunar zece salarii de bază minime brute pe ţară. De menţionat este că aceste garanţii financiare se restituie competitorilor electorali care au obţinut cel puţin unu la sută din numărul total de voturi valabil exprimate in circum-scripţiile electorale, respectiv colegiile uninominale in care au propus candidaţi.
PDL nu este de acord cu garanţiile financiare
Preşedintele PDL Sălaj, Lucian Bode, este de părere că „un asemenea proiect legislativ incalcă un principiu constituţional, şi anume dreptul de a alege şi a fi ales”. „Ce se intamplă cu cel care nu poate depune această garanţie, dar indeplineşte celelalte criterii de lege?”, se intreabă deputatul democrat-liberal. „Nu văd cu ochi buni o astfel de initiţiavă, care incalcă un drept fundamental, pentru că pe noi nu asta trebuie să ne preocupe, ci cum putem creşte calitatea oamenilor pe care-i promovăm in administraţia locală”, a completat Lucian Bode.