De voie de nevoie, la presiunea Uniunii Europene apar tot mai multe iniţiative, proiecte sau propuneri, unele de-a dreptul năstruşnice, care vin in sprijinul integrării romilor in societate. Desigur, multe vor rămane la stadiul teoretic, pentru că nu vor prinde niciodată conturul realităţii. Experienţa de ani şi ani ne-o demonstrează.
Boc deocamdată doar promite
La o intalnire recentă a premierului Emil Boc cu preşedintele Consiliului European, Herman van Rompuy, prim-ministul roman afirma că Guvernul va iniţia un plan de sprijinire a romilor pentru inceperea unei afaceri sau obţinerea certificatului de persoană fizică autorizată. Planul se va intinde pe o perioadă de 9 ani, adică pană in 2020. Ce sume se vor investi pentru o afacere, in ce domenii se vor autoriza romii, nu se ştie nimic. Chiar Alin Lăcătuş, consilier al Biroului Judeţean pentru Romi din cadrul Prefecturii Sălaj este sceptic la auzirea veştii. „Sper să nu rămană noua strategie naţională pentru integrarea romilor doar la stadiul de propunere cum s-a mai intamplat şi cu propunerea de locuinţe pentru romi”. Apoi Alin o dă cu presupusul, mai ales că nu se ştie cand Guvernul va adopta un act normativ prin care va propune spre dezbatere o astfel de iniţiativă. Se estimează doar că acest program va facilita angajarea a 40.000 de persoane de etnie romă. „Mă gandesc că va fi un program care să includă consilierea romilor care vor să-şi deschidă firme (ca şi cum la ora actuală n-ar fi cine să-i consilieze n.a) şi probabil un parteneriat intre public şi privat. Persoanele de etnie romă pot şi acum să-şi deschidă firme. Nu au nici un fel de restricţii. Din acest motiv cred că este vorba despre un program de consultanţă”, a mai adăugat Lăcătuş nu tocmai entuziasmat. Tare am fi curioşi să vedem după aplicarea programului lui Boc (dacă va fi aplicat vreodată), caţi romi vor ravni la muncă cinstită in detrimentul ciorditului şi al cerşitului.
Beneficii şi… beneficiari
In comunele cu comunităţi mari de romi, de gura lumii, se derulează o serie de proiecte, ce-i drept cam subţirele, cu fonduri europene. De pildă, in comuna Agrij, 33 de persoane au urmat cursuri de formare profesională in meseriile de asfaltator şi lucrător in agricultură. In această lună vor primi chiar diplome recunoscute şi in străinătate. Caţi din cei 33 de absolvenţi işi vor căuta cu adevărat şi işi vor găsi un loc de muncă e greu de bănuit.
Alte cinci comune din Sălaj vor beneficia in 2011 de cate un expert local pentru romi. Tot printr-un program european. Se vrea astfel imbunătăţirea relaţiei romilor cu instituţiile publice. Experţii sunt obligaţi să intocmească cel puţin două proiecte pentru comunitatea respectivă. Şi dacă tot vorbim de… ocrotirea romilor, peste 50 de persoane din această etnie beneficiază de burse sociale şi de merit. Sumele alocate sunt de cate 185 de lei pe lună pentru bursa socială şi 220 de lei pe lună pentru bursa de merit. Anul trecut, cam 60 de romi din Romanaşi şi Boghiş au beneficiat de cursuri de calificare prin Centrul de Resurse pentru Comunităţile de Romi din Cluj-Napoca. Le-o fi fost de folos ori ba, doar Cel de Sus ştie.
La intrecere pe proiecte
Agenţia Naţională pentru Romi selectează in perioada martie – august 2011 propuneri de finanţare pentru programe privind combaterea discrimi-nării, prevenirea căsătoriilor timpurii, programe de sănătate sau mediatizare a acţiunilor comunităţii rome la nivel naţional sau internaţional. Auzind despre programele agenţiei antemenţionate, Alin Lăcătuş şi-a propus să-i contacteze pe cei cinci experţi romi, angajaţi in primăriile din Almaşu, Agrij, Dragu, Mirşid, Fildu de Jos şi să intocmească impreună proiecte. „Aceasta este o iniţiativă personală şi s-ar putea să dea roade” a spus Lăcătuş.
Mai bine ţigan decat rom
Neoficial, in urma unor chestionare şi analize la faţa locului, in Sălaj sunt 20.000 de romi. Oficial, cifrele indică 12.000 de romi. Unde-i restul de 8.000 de persoane? Unii dintre ei refuză să-şi declare identitatea. Alţii nu vor să se numească romi, ci mai degrabă se declară ţigani, aşa cum au moştenit din strămoşi. Alţii, mai hatri, jenaţi de comportamentul confraţilor de etnie se declară romani sau maghiari. Nimeni nu poate demonsta că nu-s din viţa lui Traian şi Decebal, ori din cea a lui Attila. Doar comportamentul şi, pe unii, tenul ii pot trăda. Dar, ce are a face? Drepturi să aibă…

Post Views: 69