S-a modificat legislația privitoare la adopția copiilor, astfel încât întreg procesul să fie mai facil, iar copiii să-și găsească mai repede o familie care să-i adopte. Astfel că, miercuri, 28 iulie, Guvernul a adoptat un Proiect de Hotărâre ce stabilește modificarea normelor privind adopțiile.

Documentul prevede, printre altele, ce criterii trebuie să îndeplinească persoanele sau familiile adoptatoare, ca să aibă prioritate la înfierea copiilor.

Una din principalele modificări vizează stabilirea unei ierarhii a priorității la adopție. Astfel, persoanele sau familiile care se află în procedură de adopție cu un frate al unui copil ori care au adoptat deja frați ai acestuia vor avea prioritate la procedura de adopție. Anterior, prioritate aveau rudele copilului.

Alte schimbări menite să flexibilizeze procedurile actuale și să crească numărul copiilor adoptați se referă la prelungirea valabilității atestatului de la 2 ani la 5 ani, DGASPC-urile având obligația să verifice anual îndeplinirea condițiilor care au stat la baza eliberării atestatului; simplificarea demersurilor prin eliminarea căutării rudelor pe parcursul procedurii de adopție, aceasta realizându-se la momentul intrării copilului în sistemul de protecție
specială; modificarea cuantumului concediului de acomodare de la 3.4 ISR la 85% din media veniturilor nete realizate în ultimele 12 luni, din ultimii 2 ani anteriori datei emiterii hotărârii judecătorești de încredințare în vederea adopției; managerul de caz va avea posibilitatea ca, în situații excepționale și temeinic justificat, să poată stabili adopția ca finalitate a planului individualizat de protecție, anterior împlinirii termenelor prevăzute de lege, dacă este în interesul superior al copilului.

De asemenea, se elimină birocratizarea excesivă a anumitor etape ale procesului de adopție, prin înlocuirea copiilor legalizate după anumite documente, cu copii certificate pentru conformitate cu originalul.

Un alt criteriu extrem de important atunci când vorbim de înfierea unui copil este potrivirea inițială, care constă în identificarea și selectarea persoanei sau familiei adoptatoare atestate în vederea adopției, care corespunde nevoilor copilului. Aceasta se face ținând cont și de capacitatea adoptatorului ori a familiei doritoare atestate de a răspunde acestor nevoi. Așadar, cei interesați de adoptarea unui copil din sistem vor fi incluși pe lista adoptatorilor atestați.

În cazul adopțiilor interne, prioritare în fața adopțiilor internaționale, includerea adoptatorilor pe listă se face după următoarele doleanțe: vârsta și sexul copilului; numărul de copii pe care familia îi poate îngriji, precum și starea de sănătate a copilului. Au prioritate rudele copilului, din cadrul familiei restrânse, ori cei care au mai adoptat frați ai copilului sau care se află în procedură de adopție cu frați ai acestuia. Persoanele care locuiesc în același județ au o oarecare prioritate, de asemenea. În primele 6 luni de la eliberarea atestatului, posibilii adoptatori sunt ierarhizați pe listă, în funcție de vechimea atestatelor.

Dacă vorbim despre adopțiile internaționale, care au reprezentat vreme de mai mulți ani un subiect tabu, includerea celor care doresc să adopte un copil român pe listă se va face în funcție de gradul în care aceștia răspund următoarelor criterii de potrivire inițială, astfel: adopția unui frate al copilului; adopția unui alt copil din România; adopția unui copil cu care au conviețuit, pentru care s-au implicat direct în îngrijirea și educarea lui, iar  copilul a dezvoltat relații de atașament față de ei; vârsta și sexul copilului; numărul de copii de care familia se poate îngriji și starea de sănătate a acestuia. Ultimile 4 criterii sunt eliminatorii, în cazul adopțiilor internaționale, iar primele 3 sunt ierarhizate și se folosesc în cazul în care există mai mulți adoptatori, ca urmare a criteriilor cu caracter eliminatoriu.Tot în cazuri de adopție internațională, se acordă prioritate solicitanților care au arătat interes pentru adoptarea copilului de mai multă vreme.

Potrivit datelor oficiale, la sfârșitul lunii iunie, numărul familiilor atestate era de 3.172, în creștere față de anii
precedenți, iar numărul copiilor declarați adoptabili a crescut cu peste 35% față de media anilor precedenți, ajungând la 4.850.

19 copii adoptați în 2021 în Sălaj

“Pentru anul 2020, avem 13 familii atestate, 15 adopții naționale și 1 internațională finalizate, precum și noi deschideri de adopții pentru un număr de 46 de copii. În anul 2021, avem un număr de 15 familii atestate, plus 4 în curs de atestare. Anul acesta, am finalizat 17 adopții naționale, 2 internaționale și 4 sunt în procedura de potrivire practică.La momentul la care vorbim, în județul Sălaj avem 44 de copii adaptabili, din care o parte sunt pe profilul copiilor adoptabili. Avem 20 de familii de sălăjeni care se află în așteptare, 3 dintre acestea așteptând al doilea copil”, am aflat de la directorul DGASPC Sălaj, Violeta Milaș.

Am vrut să aflăm care sunt greutățile cele mai frecvente de care se lovesc persoanele și familiile adoptatoare.

“În primul rând, aș pomeni atât de mult blamata birocrație, dar știti cum este…Vorbim despre copii, suflete cu trăiri și simțăminte, nu de niște exponate de la piață. Normal că este nevoie de anchete, de o documentare pentru atestare, de timp”, ne-a explicat Viorica Milaș.

Iar dacă am pomenit de preconcepții și de anumite pretenții legate de copiii adoptabili, am aflat cu amărăciune că situația nu s-a prea schimbat în bine în ultimii ani, iar mentalitatea românilor legată de adopția unui copil încă este influențată de “ce zice lumea”.

“Încă în România, puțini văd adopția ca pe un proces nobil. Mai degrabă te întreabă de ce ai luat copilul ăla.(…) Pe când, în străinătate, dacă adopți un copil, ești văzut ca un erou, ești felicitat și toată lumea te privește cu admirație. Am dat spre adopție, în țară, foarte mulți copii, și vă spun atât: cei care au înțeles sistemul și s-au pliat după acesta, au adoptat foarte repede, însă cei care vin cu anumite frustrări personale, emit cele mai multe condiții și pretenții, de exemplu să fie copii foarte mici, cu scor APGAR 10 la naștere sau cu istoric medical cunoscut în totalitate, iar acest lucru face ca adopția, în cazul lor, să se întâmple mult mai târziu. Avem însă familii care sunt deja la al doilea copil adoptat și familii care au, poate, deja 7 copii naturali dar au vrut să mai adopte unul, necondiționat” a detaliat directorul DGASPC.

Un atestat pentru persoanele și familiile adoptatoare are o valabilitate de 5 ani de zile. Adoptatorii sunt evaluați anual, și tot anual primesc o indemnizație bănească, sub formă de sprijin pentru creșterea și educarea copilului adoptat.

Prevederile Proiectului de Hotărâre de Guvern nu se aplică deocamdată. Acesta urmează a fi publicat în Monitorul Oficial, pentru a putea intra în vigoare.

Post Views: 179