A devenit funcțional, în sfârșit și în România, Registrul prădătorilor sexuali, după ce operaționalizarea sa a fost amânată de două ori de Guvern din 2019 până în prezent. Registrul național automatizat al persoanelor care au comis infracțiuni sexuale, de exploatare a unor persoane sau asupra minorilor va permite identificarea rapidă a acestora, sistemul fiind corelat la nivel internațional. Acest Registru va exista în unitățile și subunitățile Poliției Române.

Mai precis, Registrul se constituie într-o evidență aparte de cea a cazierului judiciar și reprezintă un mijloc de supraveghere, de identificare operativă a celor care au comis infracțiuni privind traficul și exploatarea persoanelor vulnerabile sau infracțiuni contra libertății și integrității sexuale, finalizate cu măsuri cu caracter penal.

În Registru se vor regăsi datele “persoanelor fizice condamnate, ori împotriva cărora s-au luat alte măsuri cu caracter penal, potrivit prevederilor Legii nr.286/2009, cu modificările și completările ulterioare, precum și a celor față  de care au fost dispuse măsuri procesual-penale, în legătură cu infracțiunile anterior enumerate, de către organele române competente; persoanelor de cetățenie română, despre care s-au primit comunicări de luare în evidență, din partea autorităților centrale din celelalte state membre și a autorităților competente din statele terțe, cu privire la săvârșirea unei infracțiuni de acest fel; persoanelor născute în străinătate, despre care s-au primit comunicări din partea autorităților competente ale altor state, cu privire la care, sunt date că se deplasează, sau că se pot deplasa pe terotoriul României. Nu se înscriu în Registru persoanele fizice care, la data comiterii faptelor erau minore, cu excepția cazurilor în care instanța de judecată a dispus aceasta în mod expres, în cadrul unui proces penal”.

Persoanele înscrise în acest Registru sunt supuse fotografierii, înregistrării dactiloscopice, precum și prelevării probelor biologice, în vederea introducerii profilelor genetice în Sistemul Național de Date Genetice Judiciare, fără consimțămîntul acestora, în scopul prevăzut de Legea nr.118/2019.

“În vederea efectuării operațiunilor anterior descrise, persoana în cauză este înștiințată cu privire la obligativitatea de a se prezenta, în termen de 5 zile lucrătoare de la înștiințare, la sediul organului de poliție competent, pe raza căruia își are domiciliu sau  reședința. Persoanele născute sau condamnate în străinătate au obligația de a se prezenta la cel mai apropiat organ de poliție competent. Dacă persoana înscrisă în Registru nu se prezintă la sediul organului de poliție sau dacă refuză să se supună fotografierii, înregistrării dactiloscopice sau prelevării probelor biologice va fi constrânsă la aceasta”, precizează Poliția Română.

Cei luați în evidența Registrului au obligația de a se prezenta periodic la organele de poliție pentru a comunica date legate de profesie/meserie, de persoanele vulnerabile cu care locuiesc sau au intrat în contact în mod direct sau sistematic, de locurile în care au avut acces în ultima perioadă, de la ultima întânire cu organul de poliție supraveghetor.

Pe de altă parte, persoanele interesate, care nu se regăsesc în înscrierile Registrului, pot primi în baza unei cereri completate și motivate, depusă la orice unitate sau subunitate de poliție, Certificatul de integritate comportamentală. Acest document nu subsituie certificatul de cazier judiciar.