Ziua bună, dragi cititori!

Dacă citim cu atenție relatările biblice depre învierea lui Iisus, suntem surprinși de faptul că femeile au jucat un rol atât de important în această scenă. Cele dinâi persoane care l-au vazut pe Iisus înviat au fost femeile. Maria Magdalena și celelalte credincioase fidele s-au trezit cu noaptea-n cap pentru a merge la mormânt și a împlini în amănunt ritualul cuvenit îngropării. Și totuși, de ce s-a arătat Iisus mai întâi femeilor?

Femeile manifestă o oarecare plăcere în a purta veștile mai departe, iar în felul acesta minunea învierii s-ar fi răspândit cu o mare repeziciune…Dar, lăsând gluma la o parte, Pierre Trevet a găsit două explicații pentru aceasta.

Mai întâi, pe aceea a lui Eric-Emmanuel Schmitt. Scriitorul acesta a ajuns să fie cunoscut prin romanele sale (Evanghelia după Pilat) și prin piesele lui de teatru (Oscar și Tanti Roz). El a descoperit credința creștină datorită unei nopți petrecute în deșertul Sahara, iar apoi, patru ani mai târziu, datorită unei nopți mistice în cursul căreia citește un pasaj din cele patru Evanghelii. După care a avut următoarea meditație: ”Tot ceea ce au construit oamenii, își are rădăcina, de cele mai multe ori, în teama de celălalt. Forța creștinismului constă în denunțarea acestei temeri și în îndrăzneala de a afirma că raporturile dintre oameni ar putea să se întemeieze pe iubire. Există o dimensiune feminină în cadrul creștinismului care, pusă dinaintea urii, a rivalității, a geloziei, a agresivității bărbaților, propune valori precum gingășia, grija față de celălalt, respectul arătat trupului, nașterea…Crucea este un scandal care ne salvează, pentru că tocmai îi aruncă omenirii în față acest adevăr îngrozitor: uitați ce sunteți în stare să-i faceți unui om care de-a lungul întregii sale vieți n-a făcut altceva decât să dea mărturie despre iubire! Ecce homo!”

A doua ipoteză ar fi: bărbații nu cunosc în trupurile lor experiența timpului ce se scurge și se îndreaptă spre moarte. Femeile, în schimb, atunci când așteaptă venirea pe lume a unui copil, cunosc în trupul lor experiența unui timp ce curge în sens invers, a unui timp ce se îndreaptă spre viață, spre naștere. E ceea ce le califică pentru mărturisirea reîntoarcerii inaugurată de către Dumnezeu în zorii dimineții de Paști și pentru faptul de a fi purtătoare ale veștii dătătoare de bucurie: Trăiește!

Aflându-ne în apropierea duminicii a treia după Paști, care este dedicată femeilor mironosițe, să ne alăturăm și noi aceluiași strigăt: Trăiește!

(Pierre Trevet, Pildele unui preot de la tara)

Post Views: 79