Interesele obştei inainte de toate
E cunoscută vorba din popor că „omul sfinţeşte locul”, e cunoscută şi-i plină de adevăr.. Nu trebuie să fii nu ştiu cat de priceput intr-ale sistematizării rurale pentru a-ţi da seama trecand printr-o localitate că edilii au ori ba simţul gospodăririi. De pildă dacă dintr-un motiv sau altul eşti nevoit să treci prin localitatea Someş Odorhei cu certitudine vei remarca faptul că aşezarea şi comuna in general este păstorită de un primar care pune inainte de toate interesele obştii. Asta face Grigore Berinde, primarul comunei Someş Odorhei care de zece ani (se află la cea de a treia legislatură de prim-edil) conduce destinele comunităţii.. Asta făcea şi inainte de @89 cand era renumit in tot Ardealul pentru ferma de vaci, pentru producţiile la culturile vegetale, pentru zecile de vagoane de legume din hotarul comunei care megeau la export. Nu sunt nostalgii socialiste, este o realitate de care consatenii săi şi-au dat seama după un deceniu de la revoluţie, cand lucrurile incepeau să şchioapăte şi satele comunei au devenit parcă ale nimănui. Aşa se face că la alegerile locale din anul 2000 a caştigat mandatul de primar, incă din primul tur, cu o diferenţă covarşitoare faţă de următorul clasat. Tot din primul tur a caştigat alegerile şi in 2004 şi in 2008. Asta spune ceva, nu?
Apă pentru toată lumea
Chiar dacă in dealurile dinspre apus a localităţii Someş Odorhei există cateva izvoare, acestea adesa sunt colmatate de puhoaie. Una dintre priori-tăţile primarului Berinde a fost aducţiunea apei potabile in comună. A depus printre primii primari din ţară proiecte pe Ordonanţa de Guvern nr.7 şi a reuşit să obţină fondurile necesare pentru o primă etapă de introducerea conductelor de apă şn satul Someş Odorhei.. Legătura s-a făcut cu conducta de apă care alimentează oraşul Jibou. Intre cele două localităţi s-a realizat o staţie de pompare care trimite apa pe fiecare uliţă a satului, la fiecare gospodărie. Lungimea reţelei este deocamdată de 12 kilometri. ^Anul acesta, zice primarul, intenţionăm să prelungim reţeaua de apă potabilă şi in satele Inău, Barsa şi Domnin, in final ea se va intinde pe o lungime de peste in jur de 20 de kilometri. Şi fiindcă veni vorba despre apa potabilă., intre aşezările Someş Odorhei şi Inău, la marginea drumului judeţean 108 A există un izvor. După analizele de rigoare, cei in măsură au dat verdictul şi anume că aici la izvorul Bicăţei este cea mai bună apă din zonă. Primăria a amenajat izvorul şi zilnic zeci de persoane se opresc la Bicăţei să-şi astampere setea. Vin oamenii cu canistrele, cu bidoanele , in special cei care locuiesc in Zalău şi sunt de prin părţile locului se aprovizionează cu apă de băut pentru o săptămană.
Gazul metan – o dorinţă implinită
In urmă cu vreo opt ani, cand Grigore Berinde le spunea alegătorilor săi că in casele lor va arde gazul metan unii zambeau cu ironie. „Să trăim să o mai vedem şi pe asta^ işi ziceau pe şuşotite. Şi iată că in luna septembrie a anului trecut in Someş Odorhei au inceput lucrările la primele branşări la gaz metan in gospodăriile populaţiei. „Am aşteptat mult acest moment,zice Berinde, ne-am zbătut şi in sfarşit ne bucurăm de reuşită”. Desigur prea puţini cetăţeni şi-au instalat centrale termice pe gaz,pentru că păduri există din belşug in comuna Someş Odorhei, dar la aproape fiecare casă există gaz metan la bucătărie. Nu mai umblă oamenii cu buteliile in spate. Nu există uliţă prin care să nu treacă conducta de gaz. Ea se intinde pe o lungime de 32 de kilometri. Grija că nu va fi presiune la gaz a fost eliminată din capul locului. Spun asta pentru că Staţia de gaz in valoare de 8,5 miliarde de lei vechi a fost instalată direct pe magistrală.
Drumurile comunale arată altfel
Drumurile comunale spre Şoimuş, Barsa, Domnin şi Inău au fost asfaltate in cea de a doua legislatură de primar a lui Grigore Berinde. Au fost asfaltate de regulă pană la mijlocul aşezărilor, atat cat au ajuns banii. Cum primarul nu se impacă deloc cu gandul lucrului făcut pe jumătate a depus un proiect prin Programul Naţional de Dezvoltare a Infrastructurii pentru asfaltarea a incă 18 kilometri de drumuri comunale in toate satele comunei. Nu putem să nu amintim reabilitarea tuturor uliţelor din comună, aşa incat ţi se face dor de cate o groapă. Cat despre puhoaiele care se revărsau pe uliţe, acestea au fost deja „ştrangulate”. Adică paraiele au fost colmatate cu excavator cu şenile care se deplasa chiar pe fundul văii. Acelaşi lucru s-a petecut şi in hotarul comunei, acolo unde paraiele işi făceau de cap, sau pe suprafeţele pe care băltea apa. Lucrări de imbunătăţiri funciare executate cu utilajele pe care le are in dotare primăria. Se vede şi aici mana de gospodar.
Semne imbucurătoare pentru agricultură
Pe Lunca Someşului, in hotarul satelor Someş Odorhei şi Inău nu există teren nelucrat. Ar fi şi păcat de Dumnezeu să laşi un asemenea pămant roditor de parloagă. In cele 1100 de hectare cat ţine lunca se cultivă in genere cereale. Odată aici era „ţara” legumelor, dar sprijinul financiar puţin, preţurile mici i-au indemnat pe ţărani să se indrepte spre cultura mare. Cat despre zootehnie, primarul Berinde, un iubitor al animalelor, un pătimaş al acestui sector afirmă că aceasta incepe să se redreseze. Numărul bovinelor (peste 500 la nivel de comună) se menţine constant, ba chiar se observă o uşoară creştere. Numărul deţinătorilor de ovine a crescut considerabil şi ca atare a sporit şi numărul animalelor. E un semn imbucurător!