România nu este încă pregătită pentru angajații de peste 45 de ani, oricât de mult s-ar dori creșterea vârstei de pensionare. În condițiile în care speranța de viață a crescut în România în ultimii ani și vârsta pensionării este adusă mai mereu în dezbatere, în sensul creșterii acesteia, piața forței de muncă se confruntă cu un fenomen aflat în contrast cu acest trend, și anume discriminarea la angajare, pe criterii de vârstă, cel mai afectat segment, fiind cel al persoanelor peste 45 de ani.
De multe ori, specialiștii în recrutare spun că nu sunt resurse pentru ocuparea pozițiilor vacante, sau, altfel spus, că nu reușesc să identifice candidații potriviți calificărilor cerute de angajatori. Să fie oare așa? Există o tendință, pe piața recrutării, de a nu selecta, pentru interviurile de angajare, persoane peste o anumită vârstă, deși aceștia au calitățile, experiența și competențele necesare pentru respectivul job. Motivele invocate sunt de cele mai multe ori bănuite, și rareori demonstrate, și fiecare parte consideră că are argumente pertinente pentru a se poziționa ca atare. Refuzul de a primi seniori în echipă devine și mai greu de înțeles în contextul în care există sancțiuni care survin odată cu încălcarea legislației privind prevenirea discriminării. Mai mult, există și beneficii reglementate legal pentru firmele care angajează persoane cu vârsta peste 45 de ani.
În anul 2019, 59% dintre persoanele care fac parte din această categorie de vârstă considerau dificilă găsirea unui loc de muncă, iar în 2020, 46% din refuzurile de angajare pe criteriul de vârstă se referă la populația cuprinsă în categoria 45-54 ani. Un procent de peste 60% dintre aceste persoane sunt femei. De altfel, pandemia globală de coronavirus a influențat negativ piața muncii, pe fondul restrângerii și încetării activității în anumite sectoare economice precum: turism, organizare de evenimente sau horeca, îngreunând situația și mai mult, lucru care a dus la îngroșarea rândurilor șomerilor.
Punctăm un aspect important în ceea ce privește beneficiile financiare ale angajatorilor care își îndreaptă atenția spre această categorie vulnerabilă de persoane. Astfel, companiile care angajează, pe perioadă nedeterminată, șomeri cu vârsta peste 45 de ani (precum și alte categorii de șomeri), primesc subvenții bănești de la stat, în cuantum de 2.250 lei lunar/12 luni, dar nu mai mult de 2.500 de lei, pentru fiecare persoană angajată din categoriile amintite și detaliate de art.85 din Legea 76/2002, privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă.
Angajatorii sunt obligați prin lege să mențină raporturile de muncă cu persoana pentru care încasează subvenția de la stat cel puțin 18 luni. În cazul în care aceștia încetează raportul de muncă mai devreme de un an și jumătate, trebuie să restituie în totalitate sumele încasate pentru persoanele amintite mai sus, plus dobânda de referință a Băncii Naționale a României, în vigoare la data încetării raporturilor de muncă.