Uniunea Europeană este cea care obligă autoritățile române să schimbe cărțile de identitate clasice cu cele care conțin și date biometrice, începând cu 3 august 2021. Noile buletine vor conține amprentele titularului și pot fi folosite la diverse ghișee ale statului, în locul altor documente.

“Cetățenii români vor putea călători în state din Uniunea Europeană după data de 3 august 2021, cu pașaport valabil, cu cartea electronică de identitate emisă după 3 august, dar și cu actuala carte de identitate aflată în termen de valabilitate”, a declarat comisarul-șef Cătălin Giulescu, șeful Direcției de Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date.

Noile cărți de identitate se vor elibera încă de la vârsta de 12 ani. În prezent, în Uniunea Europeană un astfel de document se eliberează în 17 state membre din 27, cu costuri care variază între 15-40 euro.

În continuare, autoritățile vor putea emite și cărți de identitate simple, fără cip, dar acestea nu vor permite titularilor libera circulație în UE în baza actului de identitate. Pe de altă parte, noua carte de identitate biometrică va putea include și domiciliul în străinătate al titularului. În schimb, cei care încă vor deține cărți de identitate clasice și după data de 3 august 2021, în termenul de valabilitate, nu vor avea restricții de călătorie în statele Uniunii Europene.

Odată cu introducerea cărții electronice de identitate, poți utiliza semnătura electronică și te poți autentifica la diverse instituții ale statului. Este primul pas făcut spre digitalizare, în contextul în care în România se vorbește extrem de mult pe marginea acestui subiect, dar se face foarte puțin.

Dacă ai un buletin de identitate biometric, poți avea acces la servicii electronice bancare și fiscale, în relația cu ANAF. Autoritățile intenționează să includă în noul document de identitate electronică și cardul electronic de sănătate, iar ulterior și alte servicii.

Cartea de identitate biometrică poate fi eliberată încă de la nașterea copilului, dacă părinții solicită acest lucru. Astfel că noul document va avea următoarele termene de valabilitate: doi ani pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 0-14 ani, 4 ani pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 14-18 ani, 10 ani după împlinirea vârstei majoratului și nelimitată după împlinirea vârstei de 60 de ani.

Pentru a pune în circulație noul act de identitate, România va suporta niște costuri care la acest moment necesită și niște dezvoltări tehnice. Proiectul de ordonanță supus transparenței decizionale pe site-ul MAI face tocmai acest lucru: permite MAI să elaboreze un caiet de saricini și să inițieze procedurile de achiziție publică. La finalul acestora, inclusiv la finalul implementării, se vor vedea și costurile totale.

Perioada de tranziție de la cartea clasică de identitate la cea electronică este până la 1 august 2031. Astfel, chiar și cărțile care vor fi emise pe 2 august 2021 vor putea fi utilizate până la expirarea valabilității acestora. Pe baza unor programări la cerere, li se va permite anticipat cetățenilor să-și preschimbe documentul de identitate, chiar dacă acesta se mai află în interiorul perioadei de valabilitate.

De la data introducerii cărții electronice de identitate, vârsta obligatorie de eliberare a actului va coborî la 12 ani, iar vârsta de la care părinții, opțional, pot solicita o carte electronică de identitate pentru copii va fi 0 ani, adică de la data nașterii copilului.