Marți, 2 februarie, a sosit și mult așteptata veste a redeschiderii școlilor și a revenirii elevilor în bănci, condiționați de situația epidemiologică din localitățile de reședință. Din 9 noiembrie 2020, cursurile s-au desfășurat online în învățământul preuniversitar, iar elevii au petrecut foarte mult timp în fața calculatoarelor sau dispozitivelor digitale.

Învățatul de acasă a pus o presiune semnificativă pe procesul de educație și pe psihicul copiilor și părinților. Copiii, chiar dacă nu ne place să recunoaștem, suferă de pe urma efectelor pe care aceste măsuri le au asupra învățării, asupra sănătății lor mintale și psihice și asupra siguranței lor.

Am stat de vorbă cu un psiholog școlar la o unitate de învățământ din municipiu pentru a afla mai multe despre starea copiilor noștri, care, iată, după bune de stat acasă, se vor întoarce în băncile școlii. Astfel am aflat că orele online au un efect major asupra psihicului elevilor. Unii dintre părinți merg deja la terapie cu copii nevrotici, în vreme ce alții întrerup orele de consiliere școlară, cerând sfaturi legate de problemele cu care se confruntă copiii în procesul de învățare.

“În această perioadă, cei mai mici dintre elevi au avut foarte mult de suferit. Capacitatea copiilor de a citi, scrie și de a socoti la un nivel elementar s-a diminuat extrem de mult. Sunt printre ei copii foarte vulnerabili care se vor adapta foarte greu, acum că se întorc la școală…dar cu ajutorul nostru, al consilierilor și al profesorilor de la clasă, încercăm să le facem revenirea la școală cât mai plăcută și mai lină. Sunt diverse tulburări emoționale ale copiilor de care părinții trebuie să aibă grijă. În primul rând, acestea pot veni pe fondul supraexpunerii la ecranul calculatorului. Totul pe fondul izolării, al emoțiilor care rămân reprimate, al nediscutării cu prietenii. Aceste emoții explodează la un moment dat și copiii ajung în cabinetul meu” ,ne spune psihologul școlar.

Sunt vizibile, de asemenea, consecințele răsfrânte asupra copiilor noștri după toată această perioadă de stat în casă și învățat online. Fără interacțiunea de zi cu zi cu colegii și odată cu reducerea mobilității, aceștia își pierd condiția fizică și prezintă semne de suferință. Fără plasa de siguranță pe care școala o oferă adesea, copiii sunt mai vulberabili în fața abuzurilor. Să nu uităm că mulți dintre copii au rămas fără o masă oferită la școală, iar alimentația lor a avut de suferit. Mai mult, cei care locuiesc în gospodării au fost puși la muncă, de cele mai multe ori peste puterile lor.

O altă problemă majoră este faptul că cei mici pot ajunge să se confrunte cu un grad mare de anxietate. Psihologul avertizează asupra cyberbullying-ului care poate fi făcut oriunde și la orice oră, nu doar de la școală.

“Cyberbullying-ul se manifestă prin discuții urâte, neplăcute pe care le au copiii pe platformele pe care intră, efectele supraexpunerii la ecran, plus atacurile și jignirile, acele așa zise glumițe între copii, îi determină pe mulți să ajungă în stări emoționale foarte adânci. Copiii nu mai interacționează și sunt izolați. Înainte, dacă unul dintre ei avea o problemă emoțională, vorbea cu prietenii și își vărsa emoțiile într-o astfel de prietenie apoi, dacă nici relația părinte-copil nu este foarte bine pusă la punct, iar copilul nu povestește prin ce trece, efectele izolării se vor reflecta mult timp asupra lui.Toți acești factori pot duce la un grad mare de depresie, de anxietate, de tulburări comportamentale, emoționale și chiar la consecințe dramatice”, a explicat psihologul.

Așadar, lucrurile nu sunt tocmai roz. Educatoarele au început să întocmească liste cu numele copiilor care vor veni la grădiniță. Poate de teama infectării, sau cine știe din ce motive, educatoarele doresc să știe asemenea detalii. Odată începută școala, toți copiii ar trebui să participe. Aflăm de la Anca I., mămică a unui băiețel de 4 ani, înscris la grădiniță, că a fost sunată în urmă cu ceva zile de către educatoare și întrebată dacă dorește să-și trimită fiul la program. Copiii de la grădinițe și din ciclul primar vor participa la cursuri fără dar și poate, Zalăul aflându-se în continuare în scenariul roșu cu rata de infectare de peste 3 la mie.

“De niște zile încoace mă tot gândesc ce să fac și cum să fac? Oare să-mi trimit copilul la grădiniță? Mi-e și frică, drept vă spun, deoarece soțul meu suferă de diabet și mă tem să-l expun. Pe de altă parte, eu lucrez 8 ore pe zi și sunt nevoită să-l las pe Bogdan cu mama mea. Părerea mea…în situația carantinării sau stării de alertă în care ne aflăm acum, școlile trebuie să fie primele instituții care se redeschid, odată ce autoritățile au început să ridice restricțiile. Mulți dintre părinți, ca și mine, sunt lucrători esențiali în sisteme cheie, iar copiilor trebuie să li se poată asigura continuitatea educației în sălile de clasă. Așa ar fi corect și cinstit!” ,ne spune, cu patos, mămica.

Dacă este să alegem răul cel mai mic, atragem atenția asupra prioritizării orelor de recuperare pentru ca elevii care nu au putut învăța la distanță să nu rămână în urmă. Și aici avem categoria elevilor din clasele terminale care urmează să se confrunte cu unele dintre cele mai importante examene din viața lor, în contextul în care au stat acasă în primul semestru al anului școlar. Părerea unanimă este aceea că, dacă elevii trebuie să mai facă față încă unui alt an cu școli închise, efectele se vor resimți drastic asupra generațiilor viitoare.