Alergiile sunt reacții exagerate ale organismului uman, ca urmare a intrării în contact cu anumite substanțe din mediul înconjurător. Astfel că sistemul imunitar al persoanelor predispuse la alergii tratează aceste substanțe ca fiind străine și acționează împotriva lor, declanșând un răspuns imun. Substanțele acestea sunt de fapt inofensive, se numesc alergeni și ajung în organism prin inhalare, ingerare sau contact cu pielea. Alergiile au manifestări neplăcute și de cele mai multe ori îți afectează activitățile zilnice și dispoziția.
Unul dintre cei mai frecvenți alergeni la care răspunde organismul este polenul, care se inhalează și este prezent în unele tipuri de iarbă, copaci și buruieni (iarba neagră, platanul și ambrozia). Fiind transportat de vânt, îl inhalăm astfel că organismul poate declanșa o reacție alergică.
Acarienii de praf îi găsim peste tot: în lenjeriile de pat, pe mobilă, în covoare și chiar și pe pielea noastră. Intrăm în contact cu ei, în fiecare zi, fără să ne dăm seama. Deși, de fapt, aceștia ne ajută hrănindu-se cu celulele moarte de pe corpul nostru, ne pot provoca în același timp și alergii.
Un alt alergen agresiv este mucegaiul, deoarece sporii acestuia pot provoca un răspuns anormal din partea organismului.
În funcție de tipul organismului, este posibil ca prezența unor animale în preajma ta să declanșeze alergii. Proteinele din pielea, părul, saliva și urina animalelor sunt alergeni periculoși dar același efect îl pot avea și solzii de pește ori veninul de albine.
Latexul în contact cu pielea poate crea reacții alergice la nivelul epidermei, membranelor mucoase (nările sau gura) sau la nivelul sângelui.
Lista alimentelor care provoacă reacții alergice este relativ lungă. Organismul nostru are reacții exagerate atunci când depistează unele proteine din aceste alimente și produce histaminele care inflamează anumite zone ale corpului. Printre alimentele care pot provoca alergii se numără ouăle, laptele, arahidele, crustaceele, soia, grâul sau căpșunile.
Un alt tip de alergie des întâlnită este cea la nichel, un metal prezent în multe accesorii (bijuterii, ceasuri, curele). Și cobaltul poate declanșa reacții alergice, iar acesta este prezent în cărămidă, ciment și sticlă.
Alergiile provocate de produsele farmaceutice sunt foarte rar întâlnite și pot acționa negativ asupra celulelor sanguine, fapt ce le face deosebit de periculoase pentru că cei în cauză conștientizează că le au abia după ce dezvoltă simptomele.
O probabilitate mai mare de declanșare a unei alergii se întâlnește în cazul celor care suferă de astm, care au în familie cazuri precedente de alergii sau la copiii cu vârste fragede.
Alergiile se manifestă la nivelul diferitelor organe și sisteme, în funcție de cauze și de zona care a intrat în contact cu alergenul. Simptomele sunt resimțite doar cât timp alergenul se află în organism. Acestea pot fi resimțite la nivelul întregului corp în cazul în care substanța care a provocat alergia ajunge în sânge. Ritmul cardiac crește, iar tensiunea arterială scade. Simptomele locale apar de obicei în zona unde alergenul a intrat în contact cu organismul. Cel mai adesea, alergiile se manifestă sub formă de rinită alergică, dermatită atopică sau astm alergic.
La nivelul tractului respirator, alergiile se manifestă prin strănut, nas înfundat, mâncărimi ale nasului și dificulătăți de respirație. La baza pielii acestea includ erupții cutanate, mâncărimi și iritații. În ceea ce privește membranele mucoase ale ochilor, acestea se umflă, se roșesc sau lăcrimează. Fața, gâtul, buzele și limba se pot umfla în caz de alergie. La nivel gastro-intestinal sunt prezente simptomele de vărsături și diaree.
Faptul că prezinți unele dintre simptomele unei alergii, nu înseamnă că ai neapărat una. Doar un medic alergolog poate pune diagnosticul de alergie, iar diagnosticarea se face în urma unor teste specifice. Testele cutanate pot fi făcute prin înțepare sau intradermic. Prin înțeparea pielii cu mai mulți alergeni într-o cantitate foarte mică sau prin injectarea alergenului sub primele straturi ale pielii, se poate constata dacă ești alergic sau nu (înroșirea pielii).
Alergiile nu se vindecă dar pot fi prevenite, iar simptomele se ameliorează prin administrarea de medicamente (antihistaminice, imunomodulatori și cortizol), la recomandarea medicului specialist.
Se recomandă evitarea contactului cu substanța la care ești alergic și efectuarea de teste prin care să afli dacă organismul tău este sensibil la vreo substanță anume, pentru a ști ce măsuri să iei pe viitor.