Mai e puțin timp până la cumpăna dintre ani și, chiar dacă e pandemie, sălăjenii se pregătesc să treacă în noul an cu o masă bogată, de pe care nu lipsesc produsele tradiționale, în special preparate din carne de porc, proaspătă sau afumată.

Potrivit maestrului bucătar Mircea Groza, de Anul Nou este nelipsită friptura ”de iarnă”, care se face și la Crăciun, din carne afumată, în combinație cu carne proaspătă, ținută la sare după tăierea porcului.

”Carnea este și cu os și macră. Se mai pune și cârnaț afumat. Se gătesc împreună în untură, fără niciun condiment. Condimentele sunt deja în carnea și cârnațul afumate. Se face în <laboș> mare, pentru două trei zile. Se servește cu <pireu> de cartofi și cu murătură, în special varză sau, uneori numai <moare>”, susține Mircea Groza.

Tot pentru masa de anul nou se prepară sarmale cu păsat și ptișcă.

Tradiția românească spune că la Anul Nou nu se consumă găină sau pui.

”Este o superstiție veche. Se taie tiurca, gâsca sau rața. Se face leveșe și carnea fiartă din supă se mănâncă așa, cu zarzavatul fiert. Uneori carnea din supă se face <friptă-n prezli> (pane cu pesmet) și se servește cu piure. Sau se frige carnea fiartă cu ciapă și boia și se face lângă ea cartofi răntăliți. Nu lipsesc murăturile”, adaugă maestrul pasionat de bucătăria tradițională.

În unele case se consumă și șunca fiartă, rece, sau cârnați fierți cu hrean, dar întotdeauna râmâne ”șoancă” și pentru Paști.

Nelipsite sunt și ”cocioaniele” sau dacă vreți alte denumiri, răcituri, aituri, cotoroage sau piftie, preparate din carnea ținută la saramură, unghii, cap, urechi, șoric.

O mâncare mai deosebită este friptura de iepure, de câmp sau de casă, cu sos și macaroane sau laște și uneori cu cartofi fierți.

Mircea Groza spune că în ultimii 30 – 40 de ani se face și pește, mai ales fript în mălai. ”Să mănânci de Anul Nou pește, să aluneci ca peștile printre năcazuri”, se pune în tradiția populară. Totuși, în zonă nu se consuma înainte prea mult pește, ci doar ocazional și, mai mult, după ce cooperația de consum aducea pește oceanic congelat.

La desert, în zona noastră se servește cozonac, prăjituri simple cu mere sau cu brânză, cornulețe cu silvoiță sau cu nucă.

În multe case se țin în ”peșniță” sau cămară ciorchini întregi de struguri cu frunze și tulpini de vie. Se servesc în seara de Anul Nou, câte 12 boabe de persoană.

În unele case ungurești se face de Anul Nou mâncare de linte, lintea fiind asociată cu bănuții, belșug, bogăție.

 Mâncarea nu merge însă fără băutură, care poate fi un vin de casă, roșu sau roze. O specialitate locală este lichiorul de ”chimin”, care se face cu zahăr ars și chimen, la care se adaugă  alcool dublu rafinat, îndoit cu apă. Uneori se folosește ”șpiru”, ”fruntea” de la distilarea prunelor la pălincie, ce iese la început, în jur de 90 de grade.

Imediat după sărbători se face ”zama die moare”, acră, cu cărnaț sau carne afumată.

Tot atunci se face ”paleoca” din resturi de friptură, jumări, cărnaț, pâine/cocuț/țâpoi/pupeze uscate, primite la ”corindat”. Uneori se folosește la paleocă și brânză de oaie.

Post Views: 262