Odată cu trecerea anilor, populaţia de la sate inregistrează o scădere ingrijo-rătoare. De altfel in ultimul deceniu numărul persoanelor care domiciliază in mediul rural al Sălajului a scăzut cu circa 6500 de persoane. Cea mai importantă cauză care a generat această scădere o reprezintă migraţia tinerilor către oraşe sau către Occident, in căutarea unor locuri de muncă care să le asigure o existenţă mai sigură. Cele mai ingrijorătoare date au fost integistrate in comunele Halmăşd, Poiana Blenchii, Almaşu.
Scădere evidentă
In ultimii ani , in mediul rural se inregistrează o scădere accentuată a popu-laţiei. Potrivit datelor furnizate de Direcţia Judeţeană de Statistică Sălaj, in ultimii zece ani la sate s-a inre gistrat o scădere a populaţiei cu aproximativ 6.500 de locuitori. Astfel, dacă in 2010 se inregistrează o populaţie de 141.743 de persoane, in anul 2000 a fost luată in evidenţe o populaţie de 147.943 persoane. Cea mai mare scădere s-a in- registrat in ceea ce priveşte numărul de bărbaţi (3720), in timp ce femeile au scăzut cu 2880.
Spor natural ingrijorător
In zonele rurale, sporul natural, adică raportul dintre numărul naşterilor şi cel al deceselor este ingrijorător. Dacă per total media sporului natural al populaţiei judeţului a scăzut, de 3,2 ori, luată separat, media sporului natural in mediul rural a scăzut de 3,8 ori. Cele mai mari probleme sunt la Bănişor – 68, de trei ori mai mare decat in anul 2000, Băbeni -39, Surduc -32, Galgău -37 – Hereclean -36.
Din cate se pare cea mai mare problemă o reprezintă migraţia tineretului spre mediul urban, respectiv a persoanelor care aleg să muncească in străinătate. Cum in localităţile de origine mai rămane doar populaţia imbătranită, raportul dintre naşteri şi decese n-are cum să fie unul pozitiv. Există insă şi mici excepţii. De pildă un spor pozitiv se inregistrează la Şamşud, acolo unde numărul născuţilor este cu trei mai mare decat cel al decedaţilor,, la Boghiş tot cu trei iar la Mirşid, caţi s-au născut ataţia au şi murit, deci raportul este zero. In rest in toate celelalte comune ale judeţului raportul intre naşteri şi decese este negativ.
Un medic la patru localităţi
Cum accesul la sevicii medicale este unul destul de redus, speranţa de viaţă a persoanelor varstnice este diminuată. Locuitorii a zeci de sate trebuie să străbată caţiva kilometri pană la cea mai apropiată comună sau oraş in care există cabinete medicale. Din 1998, de cand s-a introdus sistemul medicilor de familie, mulţi săteni au rămas fără servicii medicale, deoarece pentru medici a devenit nerentabil să rămană acolo. Raportat la cele 57 de comune care au in administrare 242 de sate, rezultă că la fiecare patru localităţi le revine un singur medic de familie.

Post Views: 53