Sălăjenii intră in iarnă cu datorii uriaşe la utilităţi şi cu veniturile micşorate. Cu alte cuvinte, frigul vine peste oameni săraci, iar cheltuielile in următoarele luni vor fi mai mari decat veniturile. Scapă cine poate!
Sălăjenii intră in iarnă cu salarii micşorate cu 25-30 la sută şi cu datorii la utilităţi de peste 31 de miliarde de lei vechi.
Veniturile sălăjenilor au scăzut drastic in ultima perioadă, un motiv bun pentru ca plata facturilor la utilităţi să fie amanată pană in ultima zi şi foarte posibil ca, in final, să nu rămană bani pentru a fi plătite. Am dat jos hainele scumpe, ducem ghetele de iarna trecută la reparat, mancăm mai puţin, reducem temperatura din termostat şi… ne pregătim de iarnă. O iarnă ce se anunţă grea pentru toţi romanii.
Paradoxul scumpirii alimentelor, carburanţilor, etc. şi majorării facturilor la utilităţi intr-o perioadă in care veniturile populaţiei sunt micşorate nu cu 25 la sută ci cu 30, pană la 50 la sută, explică de ce operatorii economici răman fără clienţi şi sfarşesc prin a trage obloanele. Oamenilor abia le ajung banii pentru a supravieţui, darmite pentru a face investiţii.
Vremuri friguroase
Gandul la factura la gaz pe lunile de iarnă dă frisoane sălăjenilor. Mai rău este că o parte din sălăjeni intră in iarnă cu restanţe la gaze natu-rale in valoare totală de 1,8 milioane de lei (18 miliarde de lei vechi), din care 1,3 milioane de lei in munici piul Zalău. Potrivit Oanei Trandafir, specialist in relaţii publice in cadrul companiei E-On Gaz Romania, din suma totală menţionată 30 la sută aparţine consumatorilor casnici.
Beznă in buzunare şi in locuinţe
In ce priveşte curentul electric, Gavril Talpoş, directorul SC Electrica SA Sălaj, ne-a informat că peste 7.600 de sălăjeni au primit preaviz pentru deconectare deoarece nu şi-au plătit factu-rile la curent in valoare totală de 265.365 de lei (2,65 mili-arde de lei vechi): “După emiterea facturii, consumatorul are 10 zile pentru plata facturii, la care se adaugă 30 de zile, perioadă de graţie. La aproximativ 55-60 de zile de la emiterea facturii se trimite preaviz, iar dacă clienţii nu se prezintă să plătească factura, se face deconectarea. In acest moment avem 214 consumatori casnici deconectaţi”, a precizat directorul.
De la 1 octombrie, Electrica Sălaj a diminuat penalizările aplicate din a 31-a zi de la emiterea facturii de la 0,05 procente pe zi din valoarea facturii la 0,04 la sută pentru fiecare zi de intarziere.
Agenţii economici insu-mează datorii in valoare totală de aproximativ 1,4 milioane lei, insă in cazul lor plata creaţelor poate fi eşalonată ţinand cont de efectele dramatice prin care trec firmele in perioada de criză.
Datori vanduţi la Apă
Cele mai mari datorii sunt inregistrate către Compania de Apă “Someş-Tisa”. Marcel Zaharia, directorul SC Publiserv SA ne-a declarat că sălăjenii sunt datori cu 3,45 milioane de lei (34,5 miliarde de lei vechi) din care 2,36 milioane de lei sunt creanţe acumulate de consumatori casnici pentru serviciile prestate.
Venituri reduse cu 30 la sută
Din datele primite de la Direcţia Judeţeană de Statistică (DJS) Sălaj, in luna august, sălăjenii au mers acasă cu un salariu mediu net de 986 lei, mai mic cu 3 la sută faţă de luna iulie şi cu 12 la sută mai puţin faţă de luna iunie, ultima lună de salarii intregi pentru bugetari.
In ce priveşte angajaţii plătiţi din fonduri de la bugetul de stat, personalul Direcţiei Generale a Finanţelor Publice a primit, in luna august, salarii mai mici cu 26 la sută faţă de luna iunie, funcţionarii Primăriei Municipiului Zalău au “beneficiat” de o diminuarea a salariilor de 27 la sută, iar salariiile personalului din invăţămant şi a celor din sănătate au scăzut cu 25 la sută. Cea mai mare reducere a cheltuielilor salariale s-a inregistrat la Consiliul Judeţean unde in luna august fondul de salarii a fost cu 32 de procente mai mic decat in luna iunie.
Cheltuieli mai mari decat veniturile
Conform datelor Oficiului European de Statistică, romanii cheltuie 40 la sută din venituri pe hrană, faţă de 15 la sută cat cheltuie cei din Vestul Europei, şi asta datorită salariilor mici de aici şi preţurilor mari la produsele alimentare. Cat priveşte cheltuielile lunare, coşul zilnic oficial (calculat in funcţie de gramajul de alimente legiferat), romanul are nevoie de 755 de lei pe lună pentru hrană, mai mult decat salariul mediu pe economie. La care se adaugă cheltuielile cu utilităţile, costurile cu şcolarizarea copilului, imbrăcăminte şi incălţăminte etc..