Situată in centrul judeţului Sălaj, comuna Crasna are in componenţă 4 localităţi: Crasna, Marin, Ratin şi Huseni. Populaţia comunei era la ultimul recensămant de 6564 locuitori. Impărţirea teritoriului agricol, in suprafaţă 4891 hectare, este următoarea: 2953 ha teren arabil, 154 ha vie, 98 ha livezi, 223 ha faneţe şi 1465 ha păşuni. La nivelul comunei işi desfăşoară activitatea un număr de 271 societăţi, asociaţii familiare, intreprinzători particulari cu statut de persoană fizică autorizată, precum şi 12 unităţi economice in domeniille. Cotată ca una dintre cele mai frumoase şi bine gospodărite aşezări din judeţ, Crasna este străbătută de raul cu acelaşi nume, Lacul de acumulare in care acesta se varsă costituind un loc preferat de impătimiţii in ale pescuitului. Pe dealurile impanzite cu vii se află aproape 1000 de pivniţe (beciuri) şi căsuţe de vacanţă, vinurile de Crasna fiind apreciate la concursurile naţionale şi chiar internaţionale.
Un primar care-şi onorează funcţia
Il cheamă Pop Emeric şi numele acestui bărbat, ajuns in plinătatea varstei, se leagă de comuna Crasna nu doar prin faptul că este primar, ci mai cu seamă, prin modul in care-şi onorează funcţia de prim-edil al acestei mari comunităţi din Sălaj. Gospodar desăvarşit, foarte bun organizator, dedicat cu toată capacitatea şi responsabilitatea problemelor comunei pe care o păstoreşte de peste 10 ani, primarul Emeric Pop, care a fost ales, pentru intaia oară in această funcţie, in anul 2000, din postura de candidat independent, a reuşit să schimbe faţa comunei, aducand-o tot mai aproape de standardul unui oraş. Prin modul in care a ştiut să organizeze activitatea pentru accesarea de fonduri guvernamentale şi europene, prin stragegia adoptată şi diplomaţia dovedită pe toată filiera proiectelor, de la intocmire, pană la aprobare şi finanţare, primarul din ultimii 10 ani al Crasnei a ajuns ca azi să fie catalogat ca unul dintre cei mai competenţi din judeţul Sălaj, cu rezultate incontestabile in ceea ce priveşte accesarea de fonduri şi implementarea a zeci şi zeci de proiecte, toate in folosul celor care l-au ales. Firesc, recunoştinţei cetăţenilor din satele comunei şi mulţumirilor acestora pentru ce a făcutprimarul Pop, s-a alăturat şi recunoaşterea oficială a activităţii şi meritelor acestuia.
Concret, in februarie 2007, prin Decret Prezidenţial, primarului Emeric Pop din Crasna i-a fost conferit de către preşedintele Romaniei, Traian Băsescu Ordinul Naţional „Serviciul Credincios”, in gradul de Cavaler, „in semn de inaltă apreciere pentru buna gospodărire a localităţilor şi devotamentul pus in slujba cetăţenilor, obţinand rezultate semnificative in privinţa dezvoltării urbanistice, economice şi sociale a comunităţilor rurale”. Să mai adăugăm că, tot ca urmare a eficienţei activităţii sale ca primar, Emeric Pop deţine azi funcţii importante in organisme la nivel naţional. Absolvent al Facultăţii de drept şi master in gestionarea afacerilor, drept şi management educaţional, deţinător al mai multor certificate de calificare in diverse domenii, primarul comunei Crasna este azi prim-vicepreşedinte al Asociaţiei Comunelor din judeţul Sălaj, vicepreşedinte al Comisiei de administraţie publică din cadrul UDMR, cu răspundere directă pentru judeţele Sălaj şi Bihor şi membru in Consiliul de administraţie al Agenţiei de Dezvoltare Regională Nord-Vest.
Proiecte care au prins viaţă
De la investirea lui Emeric Pop, ca primar, in 2000, in satele comunei Crasna au fost puse in aplicare o serie de proiecte finanţate atat cu fonduri guvernamentale, cat şi europene. Primul proiect, pentru reevaluarea căruia a bătut drumul Capitalei la numai trei zile după ce a fost ales primar, a fost cel pentru pietruirea şi reabilitarea drumului dintre Crasna şi Marin. Acestuia i-au urmat proiectele pentru : reabilitarea drumului Ratin – Mănăstirea Bic, construirea Sălii de sport de la Grupul şcolar „Csegi-Goga”, modernizarea unei magazii a fostului CAP şi transformarea ei in cămin cultural in Huseni, construirea Căminului de bătrani din Crasna, impreună cu Decanatul Evanghelic din Badschwalbach (Germania) şi Clubul Lions, cămin administrat in exclusivitate de primărie, forarea unui puţ de mare adancime in Marin şi alimentarea cu apă a acestui sat, reabilitarea a 25 km de drumuri, printr-un program pilot, prin pietruire şi tratament bituminos, intre Marin-Bănişor şi Crasna-Pericei, alimentarea cu apă şi canalizare in Crasna, etapa I, 70% din lucrări fiind recepţionate la finele anului 2009, construirea unei clădiri pentru ateliere şcoală in cadrul Grupului şcolar, modernizarea activităţii informatice in cadrul primăriei, in urma caştigării concursului „100 proiecte pentru Romania”, asfaltarea drumului Crasna-Marin – 6 km, precum şi altele.
Un centru – mandria comunei
Astăzi zona centrală a reşedinţei de comună se prezintă trecătorului ca una care-ţi incantă, pur şi simplu, privirea. Asfalt ca-n palmă, trotuare dalate, sens giratoriu in intersecţia din zona bisericilor, treceri de pietoni marcate, fantană arteziană, şanţuri betonate, flori chiar şi in ghivece montate pe stalpii de curent, ce să mai spui – un centru cu care s-ar mandri chiar şi multe oraşe. Această nouă şi frumoasă „haină” a zonei centrale a fost „croită” la iniţiativa primarului Emeric Pop, cu fonduri guvernamentale şi cu sprijinul Consiliului judeţean, valoarea lucrărilor ridicandu-se la 7 miliarde lei vechi. Indiscutabil, prim-edilul din Crasna are merite incontestabile pentru această realizare, ca de altfel şi pentru modernizarea sediului primăriei, azi, unul care, cu siguranţă, ar ocupa un loc de frunte intr-un clasament al sediilor de primării din Sălaj şi nu numai.
Grijă deosebită pentru mediu
Din fonduri Phare, in perioada anilor 2004-2006 au fost implementate două importante proiecte pentru dezvoltarea activităţii de colectare selectivă a deşeurilor menajere in micro-regiunea Valea Crasnei, in asociere cu comunele Pericei, Varşolţ, Meseşenii de Jos şi Bănişor.
In cadrul acestui proiect a fost realizată o rampă de colectare, s-au achiziţionat utilaje speciale pentru colectare şi s-a construit o hală de sortare climatizată. Aici deşeurile sunt selectate pe sorturi, apoi hartia, PET-urile şi dozele din aluminiu sunt compactate şi balotate, ca in final să fie valorificate. Tot pe linia protejării mediului se inscrie şi proiectul care a stat la baza realizării in Crasna a unei staţii de compostare a deşeurilor biodegradabile şi diverselor resturi vegetale. Compostul obţinut este folosit ca pămant pentru flori, acestea impodobind din abundenţă, in fiecare an, zona centrului, curtea şi sediul primăriei şi străzile Crasnei.
Proiecte in derulare, proiecte de maine
„Program de amenajare de parcuri şi zone verzi şi parcuri de joacă”, este denumirea proiectului aflat, in prezent, in derulare . Are o valoare de 10 miliarde lei vechi, cu finanţare prin Fondul de Mediu şi se preconizează că va fi finalizat la sfarşitul anului in curs. Tot din surse de la Fondul de Mediu instituţiile publice vor fi dotate cu sisteme de asigurare cu energie alternativă prin montarea de panouri solare şi pompe de căldură, ceea ce va reduce mult cheltuielile. Alte proiecte in derulare: construirea unui bloc de locuinţe ANL, cu 24 apartamente in Crasna, finalizarea şi punerea in funcţiune a reţelei de alimentare cu gaz metan a localităţii centru de comună, celelalte 3 sate urmand a fi racordate la gaz in 2011-2012.
Pe lista proiectelor de maine figurează: alimentarea cu apă şi canalizare in satele Ratin şi Huseni, modernizarea Căminului cultural din Crasna, construirea unei after school, asfaltarea a 5 km uliţe in Crasna, toate cu o finanţare totală de 2,5 milioane euro, prin PNDR, la măsura 3.2.2., construirea unui cămin cultural in Ratin şi a unei săli de inot in Crasna, cu apă termală de la izvorul descoperit in zona pieţei, modernizarea şi pietruirea drumurilor de exploatare agricolă tot prin PNDR, la măsura 1.2.5., construirea unei grădiniţe cu program prelungit şi a unui centru de informare turistică in Crasna.