Acţiunea „Prima impădurire a terenurilor agricole” va duce la modificarea destinaţiei terenurilor şi va face din fostul granar al Europei un imens codru.
O fi romanul „frate cu codrul”, dar de codrul de pită de pe masă nu se poate lipsi.
Cu mare tam-tam, Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit anunţa zilele trecute declanşarea, incepand cu 1 octombrie, a sesiunii pentru depunerea proiectelor de finan-ţare aferente Măsurii 221 – „Prima impădurire a tere-nurilor agricole”. Fondurile totale nerambursabile alocate sunt de peste 269 de milioane de euro şi vor putea fi utilizate pană in anul 2013. Mi se pare firească această măsură, deoarece la negocierile de aderare la UE ni s-a impus să lăsăm nelucrate 2,8 milioane de hectare de teren agricol. Pe multă din această suprafaţă pe care odată creşteau grane – vorba lui Herodot, „de nu se vedeau cal şi călăreţ” – nu au fost respectate Bunele Condiţii Agricole şi de Mediu (GAEC) şi ca atare terenul a rămas parloagă. |i apoi să nu uităm că suntem unul dintre statele Europei cu cea mai mică suprafaţă de terenuri forestiere raportat la suprafaţa ţării. In aparenţă am putea spune că măsura este bună. In esenţă insă conceptul de modificare a destinaţiei terenului spune că dacă din recolta de pe un camp cu cereale nu s-ar produce făină, ci lemne in cazul de faţă, s-ar putea ca cineva să se confrunte cu foamea.
Cu ajutorul acestei măsuri se pot impăduri toate terenurile agricole la nivelul intregii ţări, cu excepţia pajiştilor neafectate de procese de degradare a solului
„Nu le-a luat Dumnezeu de tot minţile romanilor”
Judeţul Sălaj deţine o suprafaţă agricolă de 240.425 hectare, din care 120.438 de hectare sunt teren arabil, restul, păşuni, faneţe, livezi. O statistică neoficială ne arată că in jur de 40 la sută din terenul arabil este necultivat. Nu zice nimeni că acest teren, pustiu azi, cand vor veni vremuri mai bune nu va produce. Dar cand se va intampla acest fenomen?! Dacă tot e pustiit, de ce proprietarul lui, cu banii europeni nu l-ar impăduri? Mai ales că normele de aplicare a măsurii nu sunt prea limpezi in privinţa categoriilor de terenuri ce urmează a fi impădurite. Discutand pe această temă cu Ioan Bujiţă, directorul executiv al Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, domnia sa este de părere „că nu le-a luat Dumnezeu de tot minţile romanilor” să impădurească terenuri pe care pană in urmă cu caţiva ani se cultivau cereale. Numai că banul e ochiul dracului, iar romanul in sărăcia sa ajunge si la situaţii extreme. Totuşi Ioan Bujiţă crede că se vor impăduri terenurile de-gradate, expuse alunecărilor, eroziunii solurilor etc. Aşa ar fi bine, insă in „instrucţiuni” se spune: „Cu ajutorul acestei măsuri se pot impăduri toate terenurile agricole la nivelul intregii ţări, cu excepţia pajiştilor neafectate de procese de degradare a solului”.
Pădurile vor lua locul lanurilor?!
Zice-se că implementarea măsurii are ca scop imbună-tăţirea condiţiilor de mediu in spaţiul rural, prin folosirea şi gospodărirea durabilă a terenurilor agricole prin impădurire. Măsura este destinată creşterii calităţii aerului, producerii de biomasă, inclusiv masă lemnoasă de calitate, in paranteză fie spus pentru export, prin menţinerea sau creşterea biodiverstăţii. După umila mea părere, această măsură seamănă cu comisi-oanele ascunse ale băncilor. Nu grau ne trebuie şi porumb, ci păduri cat vezi cu ochii.
Oricine işi poate impăduri terenul agricol
Solicitanţii fondurilor nerambursabile pot fi persoanele fizice, inclusiv persoanele fizice autorizate, persoanele juridice, grupurile sau asociaţiile de persoane fizice sau juridice, precum şi autorităţile publice locale deţinătoare de teren agricol. Suprafaţa agricolă propusă pentru impădurire trebuie să fie de minim 0,50 ha. Prima condiţie pe care trebuie să o respecte solicitantul este să facă dovada deţinerii terenului agricol eligibil pentru impădurire. Acesta trebuie să fi fost declarat la APIA in ultimii doi ani calendaristici. Dovada se face prin emiterea de către APIA a unei „Note de constatare”. Nu se oferă sprijin financiar pentru infiinţarea plantaţiilor forestiere de pomi de Crăciun şi pentru producerea de energie regenerabilă.
Prin această măsură se pot acorda trei tipuri de plăţi: O primă pentru lucrările de infiinţare a plantaţiei, o primă pentru lucrările de intreţinere a plantaţiei pe o perioadă de cinci ani şi o altă primă pentru pierderile de venit ca urmare a impăduririi. Pentru infiinţarea plantaţiei suma poate ajunge pană la 1520 de euro la hectar, pentru lucrările de intreţinere intre 1.155-1.336 euro la hectar eşalonată in cinci ani, iar pentru pierderea de venit ca urmare a impăduririi, pentru o perioadă de 15 ani suma este de 215 euro pe an pe hectar. Cheltuielile de intocmirea proiectului se suportă din sprijinul acordat prin măsură şi nu poate depăşi 10 la sută din valoarea eligibilă a proiectului. Proiectele şi cererile de plată se depun la Oficiul Judeţean de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit Sălaj.

Post Views: 54