Protecţia consumatorului nu dezvăluie numele băncii, insă este cunoscut că numeroşi sălăjeni fac plangeri impotriva Volksbank şi BCR.
O bancă din Zalău a fost amendată de către Comisariatul pentru Protecţia Consumatorilor cu suma de 100.000 de lei pentru că incasa ilegal comisionul de risc. “In urma revenirii clienţilor cu astfel de sesizări, am dispus un control la banca respectivă pentru a vedea dacă au fost respectate sancţiunile complementare dispuse la controlul precedent, adică returnarea şi stoparea comisioanelor incasate ilegal”, a explicat Claudiu Silaghi, directorul Comisariatului pentru Protecţia Consumatorilor Sălaj.
Potrivit directorului CJPC Sălaj, la noul control banca nu a pus la dispoziţie documentele prin care să demonstreze că au fost respectate sancţiunile complementare dispuse la controlul precedent, astfel incat conform Ordonanţei de Urgenţă nr. 50 din 2010, unitatea bancară a fost amendată cu suma de 80000 de lei şi cu incă 20000 de lei pentru incasarea unor comisioane ilegale. Claudiu Silaghi a specificat că “reclamanţii ne-au pus la dispoziţie, ca probe, extrasele de cont, din care reiese că banca incasa in continuare comisionul de risc.” “Aproximativ 80 la sută din totalul reclamaţiilor se referă la aceeaşi bancă.”, a completat directorul CJPC Sălaj.
Banca a fost amendată şi luna trecută cu suma de 20000 de lei tot pentru incasarea ilegală a comisionului de risc. Deşi, comisionul trebuia eliminat incă din 21 iunie, conform prevederilor Ordonanţei 50, banca il incasa in continuare. Luna trecută, din totalul de 40 de reclamaţii, 33 vizau această bancă.

DIN 11 BĂNCI, DOAR TREI SUNT IN REGULĂ
In cadrul controlul tematic, desfăşurat in perioada 11-20 august, au fost verificate de către comisarii CJPC Sălaj 11 unităţi bancare, din care doar trei aveau aliniate contractele de credit conform prevederilor legale. Pentru abaterile constatate a fost aplicată o amendă in valoare de 3000 şi opt avertismente, potrivit directorului CJPC Sălaj, Claudiu Silaghi. Banca sancţionată cu 3000 de lei nu a prezentat Registru Unic de Control,prevăzut de legislaţia in vigoare, “ne-a fost prezentat doar un caiet liniat”, a explicat Claudiu Silaghi. Tot la această agenţie bancară au fost constatate deficienţe la punctul de schimb valutar, unde informaţiile afişate pe tabela electronică nu erau actualizate de opt-nouă zile. Potrivit directorului CJPC Sălaj, reprezentanţii agenţiei bancare au explicat că informaţiile sunt actualizate de la un calculator care are parolă, dar responsabilul este in concediu.
Opt bănci aveau stipulat in contractele de credit “banca poate solicita in orice moment rambursarea sumei datorate”, clientul avand la dispoziţie un termen de 15 zile de la notificare, insă ordonanţa 50 prevede 60 de zile, a explicat Claudiu Silaghi. Printre abaterile constatate de comisarii CJPC Sălaj se numără şi faptul că unele bănci nu aveau stipulat comisionul de rambursare anticipată, sau la altele s-a constatat că in contractele de credit era stipulat că extrasele de cont se eliberează contra cost, deşi acestea trebuie eliberate gratuit potrivit ordonanţei 50. La una dintre agenţiile bancare informaţiile puse la dispoziţia consumatorilor nu erau actualizate, fiind afişate cele aferente anilor 2008 şi 2009.

Sălăjenii sunt indemnaţi să-şi verifice actele adiţionale la contractele de credit
Pană in 19 septembrie trebuie să fie modificate toate contractele de credit, potrivit directorului CJPC Sălaj, Claudiu Silaghi. Acesta ii sfătuieşte pe clienţi să se prezinte la sediul băncilor unde au credit pentru a-şi cere actele adiţionale, iar in cazul in care constată nereguli să se adreseze la Oficiul pentru Protecţia Consumatorilor Sălaj sau instanţelor de judecată, după caz. De asemenea, aceştia trebuie să fie atenţi la nivelul dobanzilor şi la comisioane, comisionul de analiză a dosarului,cel de administrare credit sau de administrare cont. Băncile practicau ambele comisioane,cel de administrare credit sau de administrare cont, insă numai unul dintre ele poate fi prevăzut in contractul de credit. Mai pot să apară comisioanele de rambursare anticipată la creditele cu dobandă fixă, insă acestea trebuie să fie intre 0,5 -1 la sută, a explicat Silaghi.

Gheorghe Pop denunţă din nou in Senat practicile vicioase ale băncilor
Pesedistul cere stoparea licitaţiilor imorale in care sunt scoase la vanzare bunurile rău-platnicilor fără a se face o publicitate.
Senatorul Gheorghe Pop ii cerea premierului Emil Boc, intr-o interpelare ţinută in faţa Senatului in data de 17 mai, să pună capăt licitaţiilor imorale, in care băncile vand bunurile datornicilor. In urma acestei sesizări, senatorul a primit un răspuns din partea prim-viceguvernatorului BNR, Florin Georgescu, care recunoaşte lipsa transparanţei in domeniul licitaţiilor. “Statutul fiecărui corp de executori ar putea cuprinde dispoziţii mai stricte decat sunt cele inscrise in Codul de procedură civilă; o soluţie ar putea fi să se solicite Ministerului Justiţiei modificarea ordinelor prin care s-au aprobat statutele in cauză, respectiv creşterea transparenţei organizării licitaţiilor in vederea executărilor silite”, spune reprezentantul Băncii Naţionale.
BĂNCILE SE MULŢUMESC ŞI CU 4.000 DE EURO PE APARTAMENT
In consecinţă, Gheorghe Pop a ţinut să-i aducă la cunoştinţă acest fenomen şi ministrului Justiţiei, Cătălin Predoiu. “Băncile au inceput războiul cu datornicii. Ajunşi in imposibilitatea de a-şi plăti ratele, tot mai mulţi sălăjeni riscă să-şi piardă locuinţele. Un număr de 46 de sălăjeni au fost executaţi silit in primul trimestru al anului 2010 şi se preconizează o creştere exponenţială, datorită situaţiei in care ne aflăm in acest moment”, spunea Pop ieri in faţa colegilor senatori. Deşi reprezentanţii băncilor au texte frumoase, de genul: “in primă instanţă incercăm să venim in intampinarea celor care au probleme cu rambursarea creditelor, oferindu-le refinanţări, reeşalonări ori perioade de graţie”, alţi colegi de breaslă vin la televizor şi spun: “noi suntem mulţumiţi chiar dacă apartamentul se vinde cu 4.000 de euro, dacă atat este datoria beneficiarului creditului către noi”.
In incheiere, senatorul PSD consideră că “este o bătăie de joc la adresa dreptului de proprietate, iar prin lipsa de publicitate in presa locală, sau mai bine zis prin lipsa folosirii tuturor modalităţilor de publicitate in plan local este clar că se urmăreşte o vanzare in detrimentul proprietarului şi in consecinţă este o licitaţie cu vicii ascunse tendenţioase. Afişarea pe un site bancar nu este suficientă, cumpărători sunt şi in randul celor care nu au internet”.