Comuna Lozna, aşezată pe malul stang al Raului Someş, in partea de nord-est a judeţului Sălaj, se află la distamţe aproape egale de trei oraşe: la 50 km de oraşul Dej, la 50 km de Baia Mare şi la 56 km de municipiul Zalău.
In componenţa acestei frumoase comune intră cinci sate: Lozna, reşedinţa de comună, Valea Loznei, Preluci, Cormeniş şi Valea Leşului, in care vieţuiesc, conform ultimului recensă-mant, 1195 de locuitori, din care: 1187 romani, 2 maghiari şi 6 de etnie roomă.
Teritoriul administrativ al comunei Lozna insumează 6113 hectare, din care 2128 ha figurează ca teren agricol, iar statut de teren arabil au doar 905 hectare. Alte folosinţe ale terenului administrativ se regăsesc in păduri, faneţe, păşuni etc.
De-a lungul anilor, Lozna şi-a schimbat vatra, in două etape, trebuind să se ia totul de la inceput, din cauza Someşului care a pustiit tot ce a ieşit in calea apelor lui, revărsate cu furie. Loznenii, insă, nu şi-au pierdut nădejdea şi cu hărnicie, inţelepciune şi sacrificii au clădit din nou ceea ce astăzi este o comună frumoasă, cu şcoli, biserici, dispensar uman, cămine culturale, cu ferme legumicole, cu case arătoase şi gospodării din care nu lipsesc tractoarele şi utilajele agricole.

Primarul de ieri, de azi şi de maine
Sunt multe infăptuirile in plan edilitar-gospodăresc din satele comunei Lozna in ultimii ani. Dar fără nici măcar o umbră de intenţie de a aduce laude de …dragul laudelor , credem că este de cuviinţă să subliniem in randurile de faţă, că la toate, contribuţia domnului Augustin Sabou, primarul de ieri şi de azi al comunei, a fost una hotăratoare, dacă nu covarşitoare. De ce am spus “primarul de ieri şi de azi”? Pentru că, in pofida faptului că nu este loznean de origine, inginerul zootehnist Augustin Sabou, de loc din Inău -Someş Odorhei, a fost ales primar de cetăţenii satelor comunei Lozna de cinci ori consecutiv, adică in 1992, in 1996, in 2000, in 2004 precum şi la ultimele alegeri, din 2008. Altfel spus, Augustin Sabou se află in prezent in exerciţiul celui de-al cincilea mandat de primar , situaţie ce nu poate fi intalnită in foarte multe localităţi din judeţul Sălaj. Ce concluzie se poate deduce in urma acestui şir de realegeri a inginerului Sabou in fruntea comunei? Ea este una definită in termeni simpli şi convingători: muncă, dăruire, responsabilitate şi implicare pentru binele obştei şi pentru rezolvarea problemelor cetăţenilor care l-au ales. Tot ce-i posibil ca, realizările de pană acum de la nivelul comunei, de care se leagă numele său, să fie argumente suficiente pentru ca Augustin Sabou să devină, după viitoarele alegeri primarul şi de maine al comunei Lozna. Da chiar aşa, de ce nu?

Ce s-a făcut…
Cum mai precizam, pe agenda ultimilor ani, pot fi inscrise multe realizări infăptuite in satele comunei Lozna. Toate au fost făcute pentru a schimba in bine faţa comunei, pentru ca oamenii să se bucure de apă la robinet in case şi gospodării, in şcoli, copiii şi dascălii lor, să aibă condiţii optime de pregătire, pentru ca spre comună şi prin satele ei să se poată circula pe drumuri cat mai bune. In linii mari, această agendă cuprinde: realizarea alimentării cu apă potabilă in patru din cele cinci sate ale comunei, modernizarea drumului comunal dintre Lozna şi Valea Loznei prin betonare, pe o lungime de 1,5 km, executarea unui zid de sprijin, de 600 m, la acest drum, reabilitarea din temelii a localului şcolii din centrul de comună, renovarea şcolilor şi a căminelor culturale din satele comunei, cel din Lozna aflandu-se, chiar in aceste zile, in toiul unor lucrări de renovare capitală, repararea şi intreţinerea drumurilor, inclusiv prin aşternarea de amestecuri bituminoase şi multe altele. De menţionat că de curand, la şcolile din Lozna, la biblioteca comunei şi la bilblioteca şcolară s-au montat şi uşile din termopan la toate incăperile, iar la şcoala din Valea Loznei au fost schimbate, tot cu termopane, şi uşile şi ferestrele. De bună seamă, cetăţenii, copiii şi părinţii lor s-au bucurat şi se bucură de tot ce s-a făcut in comună. Ceea ce, insă, le-a adus loznenilor şi tuturor celorlalţi cetăţeni din satele comunei, cea mai mare satisfacţie din ultimii ani a fost darea in folosinţă a podului metalic peste Raul Someş, intre Lozna şi Letca. A fost un vis de generaţii şi generaţii, care s-a implinit in urmă cu doi ani, atunci cand peste acest mult dorit pod, iniţial o pasarelă pietonală, adaptată, prin proiect şi pentru trafic auto de capacitate mică , au trecut Someşul primii oameni şi primele maşini. Vorbind despre podul peste Someş, se cuvine să subliem că primarul Augustin Sabou n-a avut odihnă, nici zi şi nici noapte, pană in ziua inaugurării.

… ce se vrea
Referindu-se la perspectivă, viceprimarul comunei Lozna, Radu Pocol, ne-a relatat că in momentul de faţă există un număr de trei proiecte aprobate, punerea lor in lucru fiind dependentă de finantarea guvernamentală, care e aşteptată ca painea caldă. Primul proiect este cel pentru modernizarea dumului comunal DC 30, pe o lungime de 9 km, aprobat prin Hotărarea de Guvern 577. Din păcate, din cei 81 miliarde lei vechi, cat este valoarea proiectului, pană acum s-au primit doar 500 milioane, pentru proiectarea lucrării. Cand va dispune primăria şi de restul, asta rămane in… ceaţa speran-ţelor, după cum aceeaşi soartă va avea, se pare, şi finanţarea altor două proiecte şi acestea aprobate. Este vorba despre proiectul unei a doua pasarele pietonale peste Someş, care va face legătura intre satele Cormeniş şi Răstoci, aprobat prin O.G. 7 şi de proiectul pentru extinderea reţelei de alimentare cu apă potabilă şi in satul Valea Loznei. “Din cei 21 miliarde lei vechi, adică valoarea totală a proiectului pentru pasarelă, s-au primit 3 miliarde care, de altfel, au fost puşi in lucru,” ne-a spus viceprimarul Radu Pocol. In privinţa extinderii alimentării cu apă, proiect cu o valoare de 15 miliarde lei vechi, s-au primit doar 5oo milioane, tot pentru proiectare. Pe langă aceste proiecte aprobate deja şi care işi aşteaptă finanţarea de la guvern, Primăria Lozna are şi un proiect depus la Ministerul Mediului pentru regularizarea Văilor Loznei şi Cormenişului. Va fi s-au nu aprobat, nu se ştie, cum tot aşa nu se ştie nici despre proiectul pentru introducerea canalizării in Lozna, Preluci şi Valea Loznei, pe care primăria are intenţia să-l depună in curand.

Biserica – monument, renovată din temelii
Aproape de centrul comunei, in Lozna se ridică maiestuos spre ceruri, turnul unei splendori de biserică de lemn, pe langă care nu poţi trece fără să te opreşti.Şi admiraţia la care pur şi simplu te obligă această frumuseţe arhitectonică este cu atat mai profundă acum cand biserica se prezintă privitorului “imbrăcată” intr-o haină nouă. I-a fost croită după modelul celei vechi de peste un secol de nişte meşteri maramureşeni, pricepuţi in tainele lemnului. De altfel, chiar şi numele firmei restauratoare este, parcă, unul predestinat unor lucrări de restaurare de acest gen, ea numindu-se chiar “Taina Lemnului” S.R.L. Deseşti-Maramureş. Restaurarea bisericii, de lemn din Lozna, ridicată in anul 1813 şi care a fost declarată monument istoric, a presupus lucrări ample, de la talpa de fundaţie şi pană in varful turnului, inclusiv cu inlocuirea vechiului acoperiş din tablă cu şindrilă, precum fusese acoperită incă de cand ea a fost inălţată.

Post Views: 55