Dupa Invatatura Cresti-neasca Ortodoxa, Postul este infranarea de toate mancarurile sau la caz de boala, numai de unele, de asemenea si de bauturi si de toate cele lumesti si de toate faptele rele, pentru ca sa poata crestinismul sa isi faca rugaciunea lui mai cu inlesnire si sa ii fie milostiv lui Dumnezeu.Inca si pentru a ucide poftele trupului si a primi harul lui Dumnezeu.
Postul foloseste si trupului si sufletului deopotriva, pentru ca cantareste trupul pastrandu-i sanatatea si usureaza si curateste sufletul indemnand firea noastra de a face fapte bine placute lui Dumnezeu si oamenilor.
Iisus Mantuitorul a postit 40 de zile si 40 de nopti in pustie (Matei 4, 2 si 8, Luca 4, 2). El ne invata cum trebuie sa postim (Matei 16, 16-18) si recomanda Apostolilor sai ca diavolul nu poate fi izgonit decat prin post si rugaciune.
Postul adevarat trebuie sa impleteasca armonios postirea trupeasca cu cea sufleteasca. Adica nu numai mancand de post, ci mai ales infranandu-ne de patimi, de la pacate si fapte rele. In acelasi timp cu infranarea de la mancare, sa ne silim sa ne curatam si sufletul prin rugaciune si indreptare, intelegand prin aceasta ca savarsirea faptelor frumoase a virtutilor, invaluite in lumina dragostei de Dumnezeu si aproapele, este adevaratul post, postul de mancaruri fiind un ajutant pe calea indreptarii omului. Asa ne indemnau cantarile Bisericii din Postul Mare: “Sa postim, post primit, bine placut Domnului, postul cel adevarat este instrainarea de rautati, infranarea limbii, lepadarea maniei, departe de pofte, de clevetire, de minciuna si de juramantul manios. Lipsirea acestora este postul cel adevarat si bine placut” (Triod 1986, p.112). Iar Sfantul Ioan Gura de Aur zice: “Postiti. Aratati-mi prin fapte. Cum? De vedeti un sarac, aveti mila de el; un dusman, impacati-va cu el: un prieten inconjurat de un nume bun nu-l invidiati. Nu numai gura si stomacul vostru sa posteasca, ci si ochiul, si urechile si picioarele, si mainile voastre si toate madularele trupului vostru… Gura trebuie sa posteasca de sudalme si de alte vorbe rusinoase”. In felul acesta, postul poate deveni un adevarat “medicament” pentru trup si pentru suflet.
Concluzia tuturor studiilor facute in acest sens nu lasa nici un dubiu: “A te abtine de la mancare si a posti sunt lucruri net diferite”, avand rezultate opuse. Postul este sursa de sanatate si echilibrare, in timp ce celelalte forme de renuntare fortata, la hrana, sunt perturbatoare.
Dam in incheiere cateva modalitati pe care ni le pune in indemana Sfanta Biserica de felul in care putem posti, dupa puterea de credinta, varsta, starea sanatatii noastre, ca si dupa vointa noastra:
a) Ajunarea desavarsita, adica atunci cand nu mancam si nu bem nimic cel putin o zi intreaga;
b) Postul aspru sau uscat, sau ajunarea propriu-zisa, atunci cand nu mancam numai spre seara mancaruri uscate (paine si apa, fructe uscate, seminte) etc.;
c)Postul obisnuit sau comun, cand mancam la ore obisnuite, dar numai mancaruri de post, fara carne, peste, branza, lapte, oua, vin, grasime;
d) Postul usor (cu dezlegare), cand se dezleaga la vin, peste, untdelemn, la anumite sarbatori de peste an, cum ar fi Buna Vestire, din Postul Mare.