243 de firme din Regiunea Nord Vest, suspectate că au obținut bani prin Măsura 3 prin fraudarea sistemului

 

243 de firme din Regiunea de Nord Vest a țării sunt suspectate că ar fi obținut granturi prin Măsura 3 prin fraudarea sistemului informatic. La nivel național, pe listă apar 1.100 firme. Întâmplător sau nu, acestea au știut în ce fel să completeze datele din aplicație ca să primească banii, dar să aibă și cel mai mic procent posibil de finanțare proprie în proiecte. Toate cele 1.100 de cereri au fost depuse în aplicație cu 48 de ore înainte de finalizarea proiectului. Procurorii vor decide cine a câștigat în mod corect și cine a profitat de unele informații din platformă.

DNA a început o anchetă după ce chiar ministrul Economiei, Claudiu Nasui, a sesizat procurorii cu privire la posibila fraudare a programului.

“Am multe de spus despre această măsură, dar este în desfășurare o anchetă. Vă promit însă că toți cei care au divulgat date-cheie (în speță procentul de cofinanțare de la limita eligibilității) au comis fapte penale și vor suporta consecințele”, a scris ministrul pe contul său de Facebook.

Potrivit lui Claudiu Năsui, 68 la sută din firmele câștigătoare la nivel național s-au înscris în ultimele 48 de ore înainte de expirarea termenului, iar peste 50 la sută sunt achiziții imobiliare.

Cu alte cuvinte, în ultimele două zile, adică în 28 și 29 ianuarie, s-au depus de către firme 7.850 de proiecte, din care 2.000 au fost declarate câștigătoare. De la deschiderea sesiunii, în 3 decembrie, până în 28 ianuarie au fost depuse 20.000 de proiecte, din care au ieșit câștigătoare 1.000.

Din sesizarea penală depusă de Claudiu Nasui reiese faptul că reprezentanții Ministerului Ecomiei bănuiesc că anumite persoane care au avut acces la platforma de aplicații au divulgat, cu 48 de ore înainte de închiderea programului, care sunt ultimele procente de confinanțare pentru care se acordau granturi. 

Buget de 550 milioane de euro pentru Măsura 3

Măsura 3 este o schemă de sprijin sub formă de granturi pentru  microîntreprinderile și întreprinderile mici şi mijlocii afectate de pandemie. Prin această măsură, Ministerul Economiei acordă granturi pentru investiţii între 50.000 şi 200.000 euro, bugetul total alocat fiind de 550 milioane de euro, din care 478,25 milioane euro ajutor nerambursabil, iar restul reprezintă cofinanţarea asigurată de beneficiarul final. Granturile pentru companii vin din fonduri europene, mai exact din Programul Operaţional Competitivitate 2014-2020.

În perioada de înscriere, au aplicat pentru granturile oferite prin această măsură 27.736 firme din toată țara. Potrivit regulamentului oficial, admiterea la finanţare s-a făcut în ordinea descrescătoare a punctajului obţinut la evaluarea planurilor de investiţii online. La punctaje egale, primul criteriu de departajare a fost procentul de cofinanţare, la cofinanţări egale departajarea s-a făcut în funcţie de valoarea cifrei de afaceri, iar în caz de egalitate firmele au fost departajate de ordinea înscrierii în aplicaţie.

Platforma Programului Măsura 3 a fost administrată de Serviciul de Transmisiuni Speciale (STS).

Antreprenorii au cerut și ei verificări cu privire la modul în care s-au desemnat proiectele câștigătoare

Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) a solicitat, de asemenea, o verificare strictă din partea Serviciului de Telecomunicaţii Speciale şi a Corpului de Control al premierului cu privire la persoanele care au avut acces la baza de date a programului, precum și verificarea informaţiilor potrivit cărora angajaţi ai băncilor au avut acces la baza de date şi existența unei legături între aceştia şi proiectele câştigătoare.

“Am primit semnale că mulţi oameni au fost contactaţi de bănci imediat după depunerea aplicaţiei pe măsura 3, ceea ce arată că reprezentanţii instituţiilor bancare ştiau din timp ce proiecte au şanse mari pentru a primi finanţare, ceea ce nu este normal”, a declarat, într-o conferinţă de presă, Florin Jianu, preşedintele CNIPMMR.

1.100 de proiecte considerate de procurori ca fiind suspecte

Radio Europa Liberă a obținut lista firmelor care au depus proiecte considerate suspecte pentru că au depus aplicațiile pe ultima sută de metri și care au fost între 0,1% si 2.9% distanță de limita de acordare a granturilor. În total, la nivel național sunt 1.100 de astfel de proiecte.

În ceea ce privește Regiunea Nord Vest, din care fac parte județele Sălaj, Bihor, Bistrița-Năsăud, Cluj, Maramureș și Satu-Mare, pe listă apar, potrivit Radio Europa Liberă, 243 de firme suspecte din această zonă, din 5.196 de societăți care s-au înscris. 436 de firme din Regiunea Nord Vest au câștigat finanțări de la stat.

Bugetul alocat pentru Regiunea Nord-Vest a fost în valoare totală de 281.916.856 lei. Ultimul procent de finanțare al firmei care a aplicat pentru un grant public a fost de 61 la sută.

De menționat că 80 la sută din aplicațiile câștigătoare din Regiunea Nord-Vest au fost depuse în ultimele 48 de ore, iar mai mult de jumătate dintre aplicanți au completat procentele de confinațare la limită, precizează aceeași sursă.

Procurorii DNA sunt cei care urmează să stabilească, în urma anchetei, dacă anumite date din platforma informatică au fost divulgate sau accesate fără drept, dar și câte din cele 1.100 de firme ale căror proiecte au fost selectate au câștigat cinstit sau au profitat de pe urma unor scurgeri de informații.

Vezi mai jos lista firmelor considerate suspecte de către DNA, cu mențiunea că este posibil ca cea mai mare parte a societăților din această listă să nu aibă legătură cu fraudarea sistemului, ci doar să fi depus întâmplător aplicații câștigătoare în ultimele 48 de ore ale programului. 

https://docs.rferl.org/ro-RO/2021/02/19/ad6677cd-8e46-4700-9667-a045eeb1fa18.pdf