10.000 de tineri se vor putea înrola voluntar în armată. Ce sumă primesc pentru instrucție
EDUARD VINATORU / MEDIAFAX FOTO
Ministerul Apărării Naţionale ar fi primit aviz pozitiv în cadrul şedinţei CSAT de săptămâna trecută pentru proiectul privind serviciul militar voluntar, iar Guvernul condus de Ilie Bolojan ar urma să adopte legea în perioada următoare.
O modificare faţă de datele anterioare prezentate de minister în spaţiul public ar fi suma pe care cei care intră în acest program o primesc la finalul celor 4 luni de pregătire militară. Dacă anterior era vorba despre 2.000 şi ceva de euro, acum suma ar fi crescut, potrivit Digi24, la aproape 6.000 de euro.
Programul presupune o instrucţie de patru luni în unităţile militare, timp în care participanţii vor avea asigurate cazarea, mâncarea şi deplasarea între diverse unităţi. În fiecare lună, aceştia vor primi şi un „salariu”, compus din solda de funcţie şi solda de grad, care ar putea ajunge la 4.000 de RON.
Prin acest serviciu militar voluntar, MApN vrea să atragă mai mulţi oameni în armată, mai ales că obiectivul este de a avea 120.000 de militari. În acest moment, Armata Română are 70.000 de militari activi, 40.000 de militari în rezervă. Creşterea ar fi, aşadar, de 10.000 de militari, deşi planuri anterioare anunţau creşteri mai mari.
Zece ţări din Uniunea Europeană au în prezent serviciul militar obligatoriu pentru bărbaţi (Austria, Cipru, Croaţia, Estonia, Finlanda, Grecia, Letonia, Lituania, Danemarca şi Suedia – ultimele două ţări au, de asemenea, serviciul militar obligatoriu pentru femei). Cu toate acestea, schemele sunt foarte diferite, în special în ceea ce priveşte proporţia tinerilor implicaţi, care variază de la aproape 80% dintre tinerii bărbaţi din Grecia la mai puţin de 8% dintre bărbaţi şi femei din Suedia.
Şase ţări (Franţa, Germania, Belgia, Italia, Luxemburg şi Ţările de Jos) oferă un serviciu civil şi voluntar, cu o gamă largă de niveluri de participare. Evoluţiile recente din contextul geopolitic, în special, au determinat mai multe ţări europene (Germania, Belgia, Polonia şi Regatul Unit) să redeschidă dezbaterea faţă de reintroducerea serviciului militar obligatoriu.
Este modelul finlandez unul bun de urmat?
Potrivit unui raport al Înaltului Comisariat pentru Strategie şi Planificare din Franţa, cu privire la tipurile de servicii militare din Europa, modelul finlandez ar fi unul care să cuprindă o apărare „completă”.
„Modelul finlandez se bazează pe o „abordare globală” a apărării naţionale, înrădăcinată în identitatea finlandeză şi legată de experienţa istorică a ţării. Această abordare se bazează pe recrutarea obligatorie de lungă durată, un număr mare de rezervişti, instruirea lor continuă şi integrarea consideraţiilor de apărare în toate domeniile vieţii publice. Este un sistem integrat original bazat pe un continuum civil-militar, susţinut de un consens politic şi social puternic.
Cuprinzând un sistem de recrutare obligatorie şi rezervă, serviciul militar este obligatoriu pentru bărbaţii apţi de muncă cu vârsta cuprinsă între 18 şi 60 de ani şi voluntar pentru femeile cu vârsta cuprinsă între 18 şi 30 de ani. Pentru recruţi, serviciul iniţial poate dura şase, nouă sau doisprezece luni, în funcţie de specialitatea şi gradul obţinut după instruirea de bază.
Aproximativ 21.000 de recruţi îşi încheie serviciul militar în fiecare an. În timp ce personalul activ al armatei finlandeze reprezintă puţin peste 12.000 de soldaţi profesionişti, autorităţile pot mobiliza aproape 285.000 de rezervişti instruiţi şi chiar până la 900.000 dacă luăm în considerare toţi cetăţenii care şi-au încheiat serviciul militar, pentru o populaţie de aproape 5,7 milioane de locuitori.
Succesul Rezervelor Finlandeze poate fi atribuit rolului cheie jucat de asociaţiile civile în pregătirea continuă a rezerviştilor, cum ar fi MPK (Asociaţia Finlandeză de Instruire a Apărării Naţionale, înfiinţată în 1993). Aproximativ 50.000 de persoane participă la numeroasele sale programe în fiecare an. Fiecare rezervist este mobilizat până la vârsta de 60 de ani pentru un total de 40, 75 sau 100 de zile (în funcţie de grad), cu un maxim de 20 de zile pe an. Prima mobilizare are loc între doi şi cinci ani după încheierea serviciului militar şi poate fi reînnoită la fiecare trei până la şapte ani ulterior”.
Războiul din Ucraina şi ameninţările venite din Rusia spre statele europene, au făcut tot mai multe ţări de pe continent să ia în considerarea chiar introducerea serviciului militar obligatoriu sau doar a unui serviciu militar pe bază de voluntariat, în special pentru creşterea rezervei, care ar putea fi activată în caz de conflict.
În Regatul Unit, prim-ministrul Keir Starmer a lansat o dezbatere, în septembrie 2024, privind „serviciul militar pe termen scurt” pentru tinerii de 18 ani. În cadrul acestui program, 15% până la 20% dintre tinerii de 18 ani ar urma să participe la un serviciu militar voluntar, în schimbul unui salariu.
În Polonia, prim-ministrul Donald Tusk a anunţat, pe 7 martie 2025, că doreşte să reintroducă o formă de serviciu militar, cu un obiectiv de 100.000 de persoane pe an.
În Belgia, ministrul Apărării, Theo Francken, doreşte să relanseze serviciul militar pe bază de voluntariat, prin recrutarea a 500 de rezervişti suplimentari pe an, începând cu 2026, numărul acestora crescând la 1.000 pe an, începând cu 2027.
Şi în Germania, acordul de coaliţie încheiat între creştin-democraţi şi social-democraţi la 9 aprilie 2025 prevede introducerea unui nou serviciu militar, bazat iniţial pe voluntariat. Scopul este de a reactiva recensământul în acest an, inspirându-se din modelul suedez. Recrutarea obligatorie a fost suspendată în 2011 în Germania, dar existenţa serviciului militar obligatoriu rămâne inclusă în Constituţia germană (articolul 12a din Grundgesetz). Această decizie reflectă poziţia social-democraţilor, care în noiembrie 2024 au prezentat un proiect de lege privind introducerea unui nou serviciu militar voluntar, cu o durată cuprinsă între şase şi douăzeci şi trei de luni.
Sursa monitorulapararii.ro
